Revista >> Iulie - August 2015 [Nr. 177] >> Cercetare & Invatamant superior

Prof. dr. ing. Adrian Curaj, directorul general UEFISCDI: “Dezvoltăm instrumente ce pot marca competivitatea bazată pe inovare a României”

Alexandru Batali

24 August 2015

Legat de SiR şi ERRIS, să nu îi uităm în “jocul acesta” pe românii care nu sunt în ţară, diaspora, şi să nu uităm că avem, în lumea întreagă, o comunitate extraordinară, a celor ce au studiat în România, pe care o numesc diaspora extinsă. Internaţionalizarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice trebuie să valorifice şi acest potenţial extraordinar, deloc sau foarte puţin explorat.

În conexiune cu educaţia, cercetarea şi inovarea, lumea se mişcă prin antreprenoriat. În premieră pentru ţara noastră, UEFISCDI a generat un studiu despre sistemul antreprenorial din România, determinând totodată şi indexul său antreprenorial. Cum a apărut ideea acestui studiu? De ce era necesară o poziţionare în această zonă?

Una dintre funcțiile UEFISCDI, cea de policy advice, nu este o funcție atribuită, ci una asumată şi dezvoltată în ultimii 10 ani. Dacă ar fi să traduc acest termen aş spune că, din poziţia noastră, purificăm platina, aurul şi argintul, şlefuim pietrele preţioase şi diamantele, pentru ca decidenţii să aibă ingredientele necesare producerii bijuteriilor care să-i reprezinte, politicile publice. Este metafora ce îmi place să o utilizez atunci când vorbesc de politici bazate pe evidenţe şi rolul nostru, al UEFISCDI, de a dezvolta idei acţionabile în care politicienii să aibă încredere că pot stimula inovarea, determina competitivitate, creştere economică şi progres. Şi dacă este vorba de politici în ştiinţă şi inovare, despre antreprenoriat, recunosc, am fost promotorul ideii de a avea un consilier pentru ştiinţă şi inovare, science innovation advisor în România, alături de un consiliu al ştiinţei şi inovării, care să facă recomandări privind corelarea politicilor de inovare la nivelul guvernului. Şi nu le avem! Între timp, tendința internațională recomandă un consilier pentru știință, inovare și antreprenoriat, science, innovation and entreprenorship advisor, şi sunt pentru el, deoarece ansamblul a devenit esenţial ca lucrurile să se mişte în dinamica, la potenţialul lor real, cu impact asupra dezvoltării şi competitivităţii. Strategia CDI 2014-2020 promovează ideea, nouă, a unui ecosistem de inovare funcţional, eu i-aş spune deplin funcţional sau, altfel, full flagged. Pentru înţelegerea acestui ecosistem, colegii mei au dezvoltat hărţile resurselor, s-au uitat şi au încercat să înţeleagă concentrările tematice sau geografice. Le-am numit Knowledge maps şi sunt una dintre inovaţiile cu care am venit în procesul de elaborarea a strategiei de specializare inteligentă. Pe de altă parte, alţi colegi din UEFISCDI au făcut deja paşi importanţi în maparea, vizualizarea şi încercarea de înţelegere a sistemului antreprenorial din România. Au inovat, interpretând şi integrand practica internaţională (metodologia Babson, OECD, Aspen etc.), au dezvoltat o metodologie proprie şi au propus un index de antreprenoriat. Geografia contează, iar nevoia de a ne compara, banchmarking, generează competiţie; şi avem nevoie de ea! Am dovedit şi aici, dacă mai era necesar, că, pentru noi, cei de la UEFISCDI, be a visionary, think out of the box and innovate este parte a culturii instituţionale.

Avem Cafeneaua de inovare ca vehicul de dialog şi vizibilitate, ce şi-a propus şi promovarea antreprenoriatului pornit din cercetare, ca valorificare a potenţialului de creativitate, a unor rezultate obţinute deja în proiectele de cercetare şi dezvoltare, în care deja s-au investit bani publici.

Ecosistem de inovare, ecosistem antreprenorial, distribuţia geografică a diverşilor actori, intrări-ieşiri şi legături, masa critică dar şi disfuncţionalităţi, toate sunt parte a unui întreg, a încercării de a înţelege realitatea şi de a pune în practică rolul de facilitator al zonei publice.

La ultima Cafenea de Inovare, colegii mei au prezentat Indexul Antreprenorial şi valoarea 4.5/10 pentru România. Monitorizând şi evaluând poţi acţiona şi, implicit, îmbunătăţi. Contează să înţelegem ecosistemul, de inovare sau antreprenoriat, ca un organism viu, pentru a putea să facem recomandări de politici publice potrivite, pentru ca acesta să se dezvolte cât mai sănătos.

Cum poate ajuta studiul acestui ecosistem mecanismul de entrepreneurial discovery, care este un mecanism de corecţie pentru specializarea inteligenta?

Specializarea inteligenta nu este o poză, ci are sens doar ca film, iar filmele pot fi bune sau rele! Iar procesului de realizare a filmului specializării inteligente, pentru că trebuia să aibă un nume, i s-a spus EDP-Entrepreneurial Discovery Process. Nu este ceva deja conceptualizat, nu există norme, iar experienţa în Europa este diversă şi neconsolidata încă. Şi aici inovăm, iar mecanismul propus de noi este testat în diverse proiecte şi sperăm că va fi validat internaţional. Trebuie să-l punem la treabă şi să-l facem platformă de dialog public-public, public-privat şi privat-privat, la nivel de regiune, la nivel de teritoriu. Şi pentru că inovam şi vrem să fim şi vizibili internaţional, avem deja aprobată o carte ce se referă la specializare inteligentă şi aspecte inovative din diferite ţări, la editura Elsevier.

Specializarea inteligentă, prin natura ei, ca proces de descoperire antreprenorială, este un mecanism de explorare şi optimizare. Pentru a facilita acest lucru, colegii mei şi-au imaginat şi creat diverse instrumente, dintre care NOSEit, radar tehnologic, instrument de meta-horizon scanning, este cel mai inovativ. El ne permite să analizăm ce se întâmplă în lume în domeniul tehnologic, să înţelegem ce zumzăie la orizont, semnale slabe înainte de trenduri, pentru a putea alimenta procesul de descoperire antreprenorială şi acţiona. Observăm practic seminţele, acele seminţe de viitor din care vor putea creşte oportunităţi de cercetare, idei noi, inovare şi afaceri high-tech. Nu în ultimul rând, înţelegerea ecosistemului presupune înţelegerea stakeholderilor, a celor interesaţi, aducerea împreună, la momente potrivite, a actorilor cheie. Am dezvoltat instrumente de facilitare a dialogului pentru a creşte şansa de a se genera masă critică şi impact. Nu pot să nu mă refer aici la provocarea permanentă de a-i identifica pe cei interesaţi şi de a extinde lista “usual suspects” cu “un-usual suspects” în ideea de inclusivitate. Şi aici am inovat, ca metodologie şi instrumente, iar BrainRomania 3.0, despre care voi vorbi altă dată, sigur va juca un rol important.

NOSEit, acest radar fantastic care are capacitatea de a se uita foarte departe şi de a vedea lucrurile importante care încep să apară în orizontul tehnologic, va fi doar un instrument local?

Vă rog, accesaţi pagina de facebook a NOSEit, acest instrument de avertizare timpurie a semnalelor slabe, a seminţelor de viitoare posibile trenduri worldwide. Pregătim ieşirea internaţională! Workshop-ul Crazy Futures 3, la sfârşitul lunii august, va aduce împreună peste 35 de experţi români şi străini de pe patru continente, două comunităţi, știința calculatoarelor și studii prospective/foresight în discuţia legată de “data craziness”. Big data pentru studii prospective, tacit spre explicit- rolul şi implicarea experţilor umani, machine learning şi automatizarea procesului de clusterizare, ştiri şi identificare de semnale slabe, toate în jurul instrumentului de meta-horizon scanning dezvoltat de noi. Şi toate pentru a alimenta EDP-Entrepreneurial Discovery Process, pentru a crea conţinut în platforma de dialog şi negocire pe care o pregătim ca mecanism de producere de cunoaştere, de exprimare opinii expert şi opinii generale ale celor interesaţi, ca mecanism de inteligență colectivă.

Datorită UEFISCDI putem vorbi de 10 ani de consolidare a foresight-ului în România. Este mult , este puțin? Cum poate fi exprimat sintetic câștigul acestei construcții?

Zece ani nu este mult, nici puţin. Dacă facem bilanţul a ceea ce am reuşit să construim şi să consolidăm în zona strategic policy intelligence, cred că putem vorbi de competenţe recunoscute naţional şi internaţional, de exerciţii de foresight implementate, care au adus beneficii atât de proces, cât şi de produs, de capacitatea de a contribui la exerciţii complexe, la nivel regional, naţional, meta-regional. Am visat şi inovat pentru a ne face visurile realitate. Am înţeles valoarea procesului orientat spre viitor, dar şi beneficiile unor produse de calitate, viziuni şi strategii. Dar, cel mai bine am înţeles că viitorul începe cu pasul făcut azi şi ceea ce am propus a fost orientat spre acţiune. Este în spiritul exerciţiilor de foresight! Iar după pasul făcut azi, urmat de cel făcut mâine, deja viitorul va fi altfel. Am înţeles valoarea abordării sistemice şi nevoia unor exerciţii exploratorii succesive, de tip foresight integrat, embedded foresight. Am inovat pentru că soluţiile existente internaţional nu ne erau suficiente şi am făcut vizibile rezultatele. Suntem orientaţi spre dezvoltare de expertiză în România, iar pentru asta am folosit orice ocazie şi oportunitate să aducem în ţară cei mai buni experţi străini, zeci, chiar sute!

Am dezvoltat expertiză în zona publică şi am oferit colegilor noştri din zonă publică expertiză. Nimic nu ne spune că nu putem oferi această expertiză şi zonei private, în proiecte interesante.