Revista >> Iulie - August 2015 [Nr. 177] >> Cercetare & Invatamant superior

Platformele ERRIS și Study in Romania, motoare pentru internaționalizarea învăţământului superior și a cercetării româneşti

Alexandru Batali

24 August 2015

Platformele web pot fi instrumente esenţiale pentru promovarea la nivel național și global a învățământului superior și a cercetării din România. „Registrul Național al Infrastructurilor de Cercetare” (ERRIS – Engage in the Romanian Research Infrastructures System) și „Study in Romania” sunt două platforme reprezentative, lansate la sfârşitul lunii iunie de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), în încercarea de a creşte vizibilitatea şi de a facilita accesul la infrastructura de cercetare şi la oferta educaţională din ţara noastră.

Platforma ERRIS (www.erris.gov.ro) a fost dezvoltată pentru a veni în sprijinul coordonatorilor infrastructurilor de cercetare publice/private din România și a celor care doresc să beneficieze de serviciile oferite de aceste infrastructuri, stimulând colaborarea și participarea la rețele naționale și internaționale de profil a comunității științifice din România. Totodată, constituirea acestui registru răspunde acţiunilor necesare internaţionalizării sistemului naţional de cercetare, dezvoltare şi inovare, în concordanţă cu Strategia Naţională de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2014-2020.

Platforma Study in Romania (www.studyinromania.gov.ro) promovează învățământul superior românesc la nivel global, contribuind la atragerea studenţilor naționali și internaţionali în programe de studiu din oferta educaţională a universităţilor româneşti.

ERRIS, un facebook al infrastructurilor

Cum s-a ajuns la crearea ERRIS, de ce era necesară o astfel de platformă? “Pe baza programului CEEX şi a programelor de cercetare cu utilizatori multipli s-au cumpărat enorm de multe echipamente. Cu tristeţe am constatat că au devenit proprietatea individuală a cuiva, închise într-un birou, iar gradul lor de utilizare este foarte redus. ANCS a investit enorm în infrastructura de cercetare şi, dacă nu o facem vizibilă, investiţia va fi pierdută. Pornind de la această realitate am hotărât să creăm o modalitate simplă prin care colegii cercetători din ţară şi din străinătate să cunoască ce fel de infrastructuri avem şi mai ales ce pot ele oferi. Aşa a apărut ERRIS. Scopul acestei platforme este de a ne face să cooperăm, conectând infrastructurile cu oameni interesaţi să le utilizeze. ERRIS e un fel de facebook pentru infrastructuri, un facebook of things”, explică Anton Anton, preşedinte High Level Expert Group.

Pentru prima dată în lume putem vorbi de un facebook of things şi el a fost creat în România. Infrastructurile de cercetare sunt “actori” într-o abordare de tip reţea socială, pot primi calificative, îşi fac cunoscute serviciile într-o piaţă cât mai largă şi pe o durată cât mai lungă din timpul de viaţă al echipamentelor .

Adrian Curaj, directorul general UEFISCDI, accentuează importanța platformei: “Am început să construim ERRIS în urmă cu doi ani şi deja Strategia CDI 2014-2020 are o componentă care vorbeşte despre importanţa vizibilităţii infrastructurilor de cercetare. Putem fi competitivi doar dacă facem accesul facil la infrastructura publică de cercetare şi doar dacă transferăm cunoaşterea din instituţiile publice de cercetare spre zona de business. Ne dorim ca peste un an să putem anunţa câţi vizitatori am strâns, de unde au venit, câte sute sau mii de experimente au fost realizate folosind informaţia de pe platforma ERRIS, dar, dincolo de aceste date concrete, important este să creăm un mecanism de matching funds în urma unui proces de utilizare potrivită a infrastructurilor de cercetare”.

Platforma este open access, oferă informaţii despre localizarea infrastructurilor, despre numărul lor într-o zonă geografică sau alta. Fiecare infrastructură are o pagină dedicată, iar prezentarea ei, a serviciilor şi echipamentelor existente, depinde exclusiv de cei care doresc să o pună în valoare. Partea bună este că există posibilitatea de a da feedback, prin intermediul review-urilor şi a notării infrastructurii cu stele. Persoane care deservesc infrastructura pot oferi consultanță legată de utilizarea ei. Din baza de date cu infrastructuri se poate ulterior selecta unitatea cea mai potrivită pentru nevoile fiecărui solicitant în parte. În plus, evaluatorii de proiecte vor putea consulta aceasta baze de date şi vor putea propune ca anumite proiecte să relaţioneze cu anumite infrastructuri.

“Vom junge să ne cunoaştem mai bine în ce priveşte activităţile de cercetare pe care le derulăm. În programele de finanţare din noul Plan Naţional de CDI, nu se vor mai achiziţiona echipamente care deja există în ţară. Punând în contact toate infrastructurile de cercetare, această platformă poate funcţiona ca una de brokeraj, în care toţi cei care beneficiază de o infrastructură le-o pot oferi altora. Va fi un one stop shop, în care vor fi prezente toate instituţiile de cercetare, cu toată gama lor de servicii” consideră Mădălin Bunoiu, prorector Universitatea de Vest din Timişoara.

Aprecierile utilizatorilor ERRIS

“Am fost primul care a prezentat o infrastructură de cercetare pe ERRIS, despre un tunel aerodinamic pe care îl modernizăm la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB). Deşi nu am lansat-o încă oficial, am avut surpriza să am două cereri de colaborare, una venită de la un doctorand de la Cluj, care doreşte să facă nişte experimente folositoare pentru teza sa, şi una din partea unui colectiv de la Timişoara, care dorea să rezolve o problemă. De când am prezentat infrastructura, am avut numai de câştigat”. Anton Anton, Preşedintele Senatului UTCB

“IFIN-HH are 12 infrastructuri mari de cercetare. Ne dorim să înfiinţăm un Centru de Excelenţă pentru Studiul şi Conservarea Patrimoniului bazat pe facilităţile, personalul şi experienţa pe care le avem, iar ERRIS sunt sigur că ne va ajuta să-l punem în evidenţă”. Livius Trache, director ştiinţific IFIN-HH

”Platforma va fi un hub, un loc de întâlnire al cercetătorilor din diferite domenii. Astfel, vom putea să identificăm grupurile cu care putem colabora, care lucrează pe domenii similare; ne va ajuta să identificăm resurse de cercetare adiţionale şi să recrutăm cercetători valoroşi, ne va permite să identificăm noi idei de cercetare, să ne extindem activitatea prin utilizarea expertizei noastre în alte domenii şi în folosul altor grupuri de cercetare”. Silviu Matu, Institutul Internaţional pentru Studii Avansate în Psihoterapie şi Sănătate Mintală

“Vom fi unul dintre principalii utilizatori ai ERRIS. Am pregătit în acest sens un site, cetal.inflpr.ro, care va oferi informaţii despre serviciile pe care le oferă CETAL, o infrastructură de cercetare unică în Europa.” Ion Morjan, director general INFLPR

"ERRIS este primul instrument interactiv care reuneşte într-un singur loc infrastructura de cercetare din România. Accesul este extrem de facil, liber şi fără costuri, şi oricine, indiferent de mărime, se poate înscrie aici, indiferent dacă vine din mediul public sau privat. Mediul economic poate avea acces rapid la serviciile de cercetare de care are nevoie şi poate efectua o selecţie a celor mai potrivite pentru dezvoltarea afacerilor proprii. Platforma creează posibilitatea încheierii unor noi parteneriate între entităţile de cercetare, bazate pe complementaritatea infrastructurilor. Faptul că platforma este în limba engleză va permite interconectarea cu mediul de cercetare internaţional. Sperăm să ne asigure o creştere a vizibilităţii şi în alte domenii decât acelea unde avem deja legături puternice şi suntem apreciaţi”. Jenica Paceagiu, director adjunct ştiinţific Ceprocim

”Încercam să includem ERRIS în reţeaua universităţilor dunărene şi în reţeaua globală a universităţilor de ştiinţe ale vieţii, foarte bine ancorate în aria europeană a cercetării, multe dintre universităţi fiind de top european. Dorim să promovăm capacitatea României de a oferi infrastructuri de excepţie, să arătăm ce avem şi ce putem face în reţele de acest tip. O dată cu ERRIS, unul dintre obiectivele noastre este de a carta serviciile de cercetare existente în România pentru a le conecta la diverse proiecte europene de cercetare. Strategia noastră pe termen lung este să promovăm cercetarea românească, care nu este cunoscută la adevărata ei valoare”. Carmen Socaciu, secretar general Conferinţa Rectorilor Danubieni