Revista >> Iulie - August 2015 [Nr. 177] >> Cercetare & Invatamant superior

Deschideri noi în cercetarea marină din România

Dr. Dan Vasiliu, GeoEcoMar

24 August 2015

• GeoEcoMar, implicat în evaluarea impactului ecologic al activităţilor antropice offshore

În scopul întelegerii şi minimizării impactului antropic asupra ecosistemelor marine, JPI Oceans (Joint Programming Initiative Healthy and Productive Seas and Oceans) dezvoltă în prezent mai multe acţiuni pilot, una dintre acestea, JPIO Pilot Action “Ecological aspects of deep-sea mining”, fiind dedicată evaluării impactului ecologic al activităţilor comerciale de minerit subacvatic. Această acţiune pilot este dezvoltată de un consorţiu condus de GEOMAR Kiel şi format din 25 de organizaţii, printre care şi Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GeoEcoMar.

Principalele obiective ale acestui proiect sunt testarea unor metode moderne de evaluare rapidă a stării ecosistemului şi îmbunătăţirea înţelegerii/cunoaşterii scării spaţiale şi dinamicii naturale a ecosistemelor abisale înainte şi după exercitarea unor presiuni antropice. De asemenea, în cadrul proiectului se urmăreşte realizarea unui studiu ecologic comparativ, precum şi o investigare comparativă geochimică şi hidrodinamică între diferitele zone din Clarion Clipperton Zone (CCZ). Acestea din urmă vor consolida studiile iniţiale pe care trebuie să le realizeze ţările deţinătoare de licenţe în CCZ, ca parte a planului de exploatare. Pentru realizarea acestor obiective au fost planificate 3 expediţii ştiinţifice în zonele DISCOL (largul coastei statului Peru) şi CCZ (la est de Insulele Hawai). Analiza ulterioară a datelor obţinute în cadrul acestor expediţii va fi completată cu simulări numerice, în scopul estimării consecinţelor ecologice, biogeochimice şi hidrodinamice ale activităţilor de minerit, precum şi evaluării naturii evoluţiei temporale către atingerea unui nou echilibru. În final, rezultatele acestei acţiuni pilot vor fi comunicate stakeholderilor, factorilor de decizie politică şi companiilor interesate în activităţile de minerit subacvatic pentru iniţierea unei revizii a regulamentelor International Seabed Authority (ISA), unde este cazul, şi a unei discuţii privind minimizarea impactului ecologic al acestor activităţi.

Rolul GeoEcoMar
GeoEcoMar, ca institut specializat în geochimie, geoecologie şi, de câţiva ani, în hidrochimie, participă în cadrul proiectului la 2 pachete de lucru, şi anume: Benthic diversity and recolonization potential şi Sediment plume dilution and dispersion. De asemenea, GeoEcoMar, prin reprezentantul său, dr. Dan Vasiliu, a participat la prima expediţie ştiinţifică din cadrul proiectului, desfăşurată în perioada 10.03.2015 – 30.04.2015, în zona CCZ, la bordul navei germane SONNE (Fig. 1).

În cadrul acestei expediţii internaţionale, la care au participat 44 de cercetători din 11 ţări, s-au vizitat zonele cu licenţe de exploatare germană, IOM (InterOcean Metal – Polonia), franceză, belgiană şi o zonă pentru studiul condiţiilor de referinţă (Arie de Interes Particular pentru Mediu – ISA a stabilit 9 astfel de arii în planul regional de management în vederea conservării biodiversităţii)

Obiectivele specifice ale acestei expediţii au fost:
• realizarea cartografierii multibeam de înaltă rezoluţie de-a lungul unor transecte/zone care, probabil, prezintă cea mai mare diversitate a habitatelor şi, în final, realizarea unor investigaţii vizuale (AUV, ROV, camere subacvatice) pentru studierea biodiversităţii, abundenţei şi condiţiilor geologice şi sedimentologice;
• investigarea biodiversităţii şi compoziţiei comunităţilor bentale, atât în zonele perturbate, cât şi în cele neperturbate din CCZ;
• investigarea condiţiilor geochimice, biogeochimice şi proceselor de la interfaţa apă-sediment, precum şi din stratul superficial de sediment;
• obţinerea unor date hidrodinamice de înaltă rezoluţie spaţială şi temporală; obţinerea şi evaluarea de informaţii referitoare la fluxul de particule (concentraţia şi distribuţia în apropierea fundului), precum şi concentraţiile de carbon organic şi nutrienţi.

O contribuţie majoră în atingerea acestui ultim obiectiv o are GeoEcoMar prin echipa formată din cercetătorii Dan Secrieru şi Dan Vasiliu şi tehnician Gabriela Vlad, atât prin rezultatele obţinute pe parcursul expediţiei, cât şi prin prelucrarea ulerioară în laboratoarele GeoEcoMar a probelor prelevate, procesarea datelor obţinute şi elaborarea unor lucrări ştiinţifice.

În calitate de responsabil cu studierea caracteristicilor fizico-chimice şi biologice ale coloanei de apă, dr. Dan Vasiliu a folosit echipamentul CTD de la bordul navei (SBE 911 plus prevăzut cu o rozeta SeaBird 32 SBE echipată cu 24 butelii Niskin, fiecare cu o capacitate de 10 l) în scopul achiziţionăriii in situ a datelor de temperatură, salinitate, oxigen dizolvat, turbiditate şi fluorescenţă, dar şi al prelevării de probe de apă de la diferite adâncimi în vederea determinării concentraţiilor de nutrienţi, carbon organic dizolvat, clorofilă, materii solide în suspensie, metale grele asociate materiei particulate şi fitoplancton. Echipamentul CTD a fost lansat în 10 locaţii, acoperind toate zonele de studiu, adâncimile de la care s-au colectat probele fiind stabilite pe baza vizualizării profilelor parametrilor fizico-chimici la coborârea CTD-ului (Fig. 2). Toate datele obţinute de senzorii CTD-ului au fost prelucrate la bordul navei de către dr. Dan Vasiliu şi încărcate, alături de datele de nutrienţi (obţinute la bordul navei), în baza de date PANGEA.

În locaţiile unde s-au efectuat experimente la scară redusă de simulare a unei perturbări, pentru a obţine informaţii despre pana de sediment care rezultă şi dinamica acesteia în coloana de apă (Fig. 3), au fost colectate probe de apă din care un volum variabil (între 10 şi 60 litri) a fost filtrat, atât în scopul determinării concentraţiei de clorofilă, cât şi în vederea determinării conţinutului de suspensii totale în stratul de apă din apropierea fundului. Filtrele au fost conservate prin congelare la – 80°C în vederea procesării lor ulterioare în laboratorul GeoEcoMar.