Revista >> Iulie - August 2015 [Nr. 177] >> Smart City

Uniunea Europeană accelerează dezvoltarea orașelor inteligente

Radu Ghitulescu

24 August 2015

Potrivit Comitetului Economic și Social European, orașele inteligente reprezintă forța motrice a elaborării unei noi politici industriale europene. Pentru transpunerea sa în practică, forurile de la Bruxelles au accelerat lucrările pentru elaborarea unor instrumente capabile să încurajeze dezvoltarea proiectelor de tip "Smart City".

Aproximativ jumătate din populația lumii trăiește deja în orașe, iar până în 2050 acestea vor găzdui peste 6,3 miliarde de oameni, ceea ce va însemna mai mult de două treimi din populația mondială, conform estimărilor Organizației Națiunilor Unite.
În Uniunea Europeană fenomenul migrării populației către mediul urban este mai rapid - deja 72% din populația țărilor membre UE (359 de milioane de oameni) trăiește în orașe și se estimează că, în decursul următorilor cinci ani, se va depăși pragul de 80%.

Fenomenul urbanizării accelerate a populației de pe Bătrânul Continent - care conduce la o concentrare a activităților de producție și intereselor economice în marile orașe - obligă Comisia Europeană la luarea unor măsuri de sprijinire și facilitare a dezvoltării proiectelor de tip "Smart City".

Cei șase piloni ai dezvoltării
Pentru a susține și accelera această dezvoltare, Comitetul Economic și Social European (CESE) propune instituțiilor europene și guvernelor ţărilor membre să dezvolte conceptul de oraș inteligent prin integrarea coerentă a șase "piloni generici":
• tehnologii și instrumente pentru îmbunătățirea eficienței energetice și integrarea surselor de energie regenerabile;
• extinderea unor platforme tehnologice și de conectivitate pentru crearea de noi sisteme de servicii digitale;
• noi servicii digitale care să îmbunătățească calitatea vieții și muncii cetățenilor și întreprinderilor;
• adaptarea infrastructurilor și reproiectarea urbană;
• educația și formarea cetățenilor, întreprinderilor și sectorului public în ceea ce privește competențele digitale;
• un model de durabilitate economică și financiară pentru investiții.

Din perspectia specialiștilor CE, integrarea simultană a acestor șase piloni reprezintă o componentă "standard" a unui proiect strategic de oraș inteligent. Viabilitatea unui astfel de model este însă în strânsă interdependență cu asigurarea celor mai înalte standarde de securitate a rețelelor, a sistemelor informatice, a aplicațiilor și a dispozitivelor care stau la baza ecosistemelor de servicii digitale.

O structură centralizată
Pentru facilitarea și accelerarea transpunerii în practică a acestor inițiative și concepte, CESE recomandă crearea, în cadrul Comisiei Europene, a unui Centru unic de acces european specializat pentru orașe inteligente, la care să participe direcțiile generale de resort, statele membre, CESE și Comitetul Regiunilor.
Centrul unic de acces european specializat privind politicile și resursele pentru orașe inteligente va avea rolul de a:
• centralizeza politicile de orientare, pentru a reduce fragmentarea și birocrația;
• garanta coordonarea politică și administrativă dintre UE, statele membre și localități pentru punerea în aplicare a modelului și a politicilor aferente;
• furniza informații armonizate autorităților care doresc să planifice acțiuni inteligente, inclusiv printr-o mai mare transparență a resurselor financiare disponibile și printr-o legătură clară între acestea și liniile bugetare;
• stimula lansarea parteneriatelor europene între întreprinderile publice și cele private;
• promova implicarea partenerilor sociali și a societății civile;
• îmbunătăți schimbul reciproc de informații cu privire la bunele practici;
• încuraja diseminarea modelului integrat și durabil de dezvoltare privind orașele inteligente la nivel național.

O a doua recomandare este adresată statelor membre, care sunt încurajate să constituie ghișee unice de acces tehnico-financiar pentru orașele inteligente conectate structural cu Centrul unic de acces european specializat în ceea ce privește politicile și resursele pentru orașe inteligente. Aceste ghișee ar trebui să fie deschise dialogului cu părțile interesate publice și private de la nivel local, pentru promovarea unor acțiuni de susținere atât la nivel național, cât și la nivelul diverselor orașe de către grupuri consultative compuse din organizații ale societății civile și parteneri social. Ghișeele unice vor avea ca scop:
• menținerea celui mai înalt grad de coordonare cu Centrul de acces unic european pentru orașe inteligente, asigurând astfel diseminarea la nivel național a orientărilor de politică;
• traducerea exigențelor locale în cerințe și viziuni care să se poată încadra în pilonii generici;
• îmbunătățirea utilizării de resurse publice nerambursabile și/sau cu dobânzi preferențiale pentru finanțarea inițiativelor care aparțin diferiților piloni generici;
• furnizarea unui sprijin pentru structurarea celor mai adecvate instrumente de parteneriat public-privat și de achiziții publice, cu obiectivul de a promova o interacțiune rapidă, eficientă și eficace cu sistemul de întreprinderi;
• identificarea celei mai adecvate arhitecturi financiare pentru a asigura integrarea resurselor publice și a celor pe care le vor putea pune la dispoziție investitorii privați, eventual cu o garanție suplimentară oferită de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).

Alte două măsuri propuse de CESE au în vedere extinderea Parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (European Innovation Partnership for Smart Cities and Communities), pentru a include participarea societății civile, și crearea în cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiții (European Investment Advisory Hub - EIAH) a unei secțiuni speciale dedicate orașelor inteligente.

O platformă europeană
CESE dorește să creeze și să promoveze astfel o platformă europeană a proiectelor "Smart City", care să ajute la crearea unei piețe comune unice pentru orașele inteligente.