Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Laureatul Nobel Ştefan Hell, un român care a depăşit limita

28 Septembrie 2015



  • Fizicianul a deschis drumul pentru soluţiile de combatere a maladiilor

Ştefan Hell, român etnic german, a revoluționat tehnica imagisticii medicale printr-o teorie care face posibilă învestigarea celulelor vii chiar în interiorul lor, deschizînd astfel drumul tratării maladiilor. Își dorea să vadă ce se întâmplă în celulele vii, însă dimensiunea obiectelor din interiorul unei celule este mai mică decât lungimea de undă a luminii și, conform legii date de Ernst Abbe, în 1873, aceasta este limita la care ajunsese rezoluția microscopiei optice. Este o limită pe care Ştefan Hell și-a propus să o depășească și, reuşind, a deschis porţile unui univers la care imagistica nu mai avea acces. Pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezoluție a primit în 2014 Premiul Nobel pentru Chimie, alături de alți doi cercetători americani, Eric Betzig și William E. Moerner.



Care a fost primul lucru pe care l-ați văzut la microscopul conceput de dumneavoastră?
Cel mai important lucru pentru noi, a fost să ne dăm seama că funcționează într-adevăr. Eu nu sunt cel care folosește microscopul, sunt cel care inventează noi tipuri de operațiuni pe care microscopul le poate face și prima descoperire care trebuia făcută cu acest microcop era să vedem dacă funcționează principiul nostru.

Microscopul electronic, considerat vârful de lance al imagisticii, a fost detronat de microscopul conceput de dumneavoastră?
Semnificativ la microscopul nostru este că putem privi în interiorul celulelor vii și putem vedea proteinele cu o foarte bună claritate. Acest lucru nu era posibil cu microscopul electronic. Acest lucru oferă cercetătorilor o nouă dimensiune și o nouă perspectivă de a privi celulele. Le oferă posibilitatea unor noi descoperiri și poate conduce spre găsirea unor chei în explicarea unor maladii. Sunt foarte încrezător că în felul acesta vom înțelege mai bine ce cauzează bolile infecțioase, care este cauza cancerului sau a maladiilor neurodegenerative. Toate aceste chestiuni sunt extrem de importante și acum avem acest instrument. Avem oportunitatea de a privi aceste procese mult mai de aproape, din interiorul celulelor, și să vedem mult mai clar decât înainte. Putem vedea ce se întâmplă în interiorul celulelor vii, la nivel molecular, ceea ce era imposibil până acum. Este important de știut că orice boală provine dintr-o defecțiune la nivelul celulelor, cînd moleculele din interiorul lor nu își mai fac treaba corect. În cosecință, dacă știm ce nu funcționează, atunci știm și cum să acționăm.

Aţi fi avut același parcurs profesional dacă nu aţi fi plecat din România, după primul an de liceu?
Categoric nu. Deși rădăcinile mele se găsesc în România, unde mi-am petrecut copilăria și am căpătat educația de bază, decizia mea de a deveni fizician am luat-o după ce am plecat din țară. Se știe, Germania este o țară deschisă și o țară în care funcționează meritocrația și dacă lucrezi cu conștiiciozitate poți fi sigur pe viitorul și pe succesul tău.

Nici nu îi trecea prin minte, când a început să aprofundeze acest domeniu, care ar putea fi aplicațiile posibile. Tot ce își dorea era să găsească ceva fundamental în știință „Am vrut să rezolv o problemă fundamentală în fizică și din fericire mi-a reușit.” (Stefan Hell)

Aveți planuri împreună cu cercetătorii din România, cu comunitatea științifică de aici?
Da, chiar am. Mă întâlnesc zilele acestea cu colegul meu George Stanciu, de la Politehnica. Știu că el a construit un microscop după principiul enunțat de mine și este interesat să îl dezvolte mai departe, așa că mă duc să stau de vorbă cu el.

Vizați o colaborare cu laserul de la Măgurele?
Acum doi ani am vizitat locul și am fost plăcut impresionat că s-a deschis această facilitate și sunt convins că va atrage mulți oameni de ştiinţă tineri, valoroşi. Ceea ce este extrem de important pentru țară este că lumea vede un viitor în știință și nu doar în afaceri, muzică ușoară sau chestii de genul acesta.

Pare încurcat de avalanșa de întrebări care îi sunt adresate, de jurnaliștii avizi să afle cât mai multe de la șvabul bănățean, care a intrat călcând apăsat în istoria mondială a științei. A promis doar 5 minute pentru interviu și chiar așa a fost. Cineva îl întreabă cum apreciază nivelul cercetării din România...

„Este dificil pentru mine să răspund la această întrebare, dar am văzut o evoluție frumoasă a științei în ultimul an și am o părere pozitivă în acest sens. Cred că România are un viitor foarte bun pentru a excela în știință dacă va continua în această direcție. Sunt foarte mulți cercetători români foarte talentați care lucrează peste hotarele țării. Am să vă dau un exemplu foarte important pentru mine: prima demonstrație în biologie a imagisticii cu rezoluție de subdifracție pe care am dezvoltat-o a fost făcută împreună cu un coleg român, Silviu Rizzoli, care era în București la vremea aceea, iar acum conduce un departament de cercetare la Centrul Medical Universitar din Gottingen. Am lucrat împreună la prima demonstrație a faptului că imagistica de mare rezoluție poate fi aplicată în științele biologice, pentru organisme vii. Colaborarea noastră este o lucrare fundamentală. Uneori se glumește că doi tipi din România au venit să aducă o schimbare revoluționară în lumea științei...”

Cum vi s-a schimbat viața dupa toamna anului 2014, când ați primit Premiul Nobel?
A crescut foarte mult interesul pentru persoana mea și trecutul meu. Sunt invitat la o mulțime de întâlniri în Germania și în alte țări ale lumii, dar încerc în acelaşi timp să îmi păstrez libertatea personală. De asemenea socotesc că este foarte important ca lumea să înțeleagă că în această țară (n.r. Germania) nu are importanță de unde vii, poți face ceva important în viață dacă privești încrezător spre viitor.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite