Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Managerial Tools >> HR >> Stiri si comunicate

Drumul catre succes incepe cu consilierea in cariera si job-uri in timpul studentiei

26 Octombrie 2015



  • Interviu cu Diana Ursachi, consilier in cariera, Guidecademy

De ce absolventii de facultate isi gasesc cu greu primul loc de munca si ce i-ai sfatui?

Depinde intai de toate la ce ne referim cand spunem greu pentru ca daca ne uitam la rata somajului din alte tari din vestul Europei pentru acelasi grup de varsta (15-24 de ani), nu e neaparat mai greu. Ce e cu siguranta diferit insa, e faptul ca intr-adevar, e mai dificil pentru un absolvent din Romania sa gaseasca dupa absolvire un job unde sa profeseze in domeniul in care s-a pregatit. Si chiar daca reuseste sa gaseasca, s-ar putea ca leafa, daca e prea mica sa nu-i permita sa aleaga acel job. Iar aici nu vorbim de mofturi ci de factori obiectivi precum plata chiriei, a transportului, a alimentelor si a strictului necesar de care are nevoie un tanar care adesea pleaca la studii in alt oras si ramane acolo pentru a lucra. Daca facem calculul s-ar putea sa vedem ca un salariu de pornire de 500 EUR in Bucuresti nu e deloc un moft ci garantia unui minim confort psihic care sa ii permita tanarului angajat sa dea tot ce are mai bun la munca fara sa stea cu grija ca nu are din ce sa-si plateasca masa si chiria. Pe de alta parte, chiar daca au cele mai bune intentii, nici angajatorii nu pot oferi salarii comparabile celor din vest, desi de multe ori tinerii se raporteaza la ele si ajung uneori sa plece peste hotare pentru un job care li se pare mai potrivit decat ce pot gasi aici.

Pe de alta parte insa, an de an ies de pe bancile facultatii mai multi absolventi decat e nevoie in anumite domenii: economie, management, drept, marketing, limbi straine - acestea fiind doar cateva exemple. E normal ca nu toti sa-si gaseasca de munca din moment ce cererea de job-uri e mai mare decat oferta. Asta nu s-ar intampla daca tinerii s-ar consulta cu un consilier in cariera inainte sa-si aleaga domeniul de studiu, caci spre deosebire de prieteni si alti cunoscuti care ii dau sfaturi tanarului respectiv, consilierul are doua avantaje. Intai de toate e obiectiv - nu va indruma un tanar sa faca aceeasi meserie ca el, asa cum fac uneori parintii manati de bune intentii dar fara a tine cont de vocatia si abilitatile tanarului. Apoi, consilierul sta de vorba cu multi astfel de tineri si e mai conectat la dinamica de pe piata muncii, ceea ce nu poate fi decat in beneficiul celui pe care il consiliaza. Discutia cu un consilier e cu atat mai utila atunci cand tanarul fie nu stie spre ce sa se indrepte fie are prea multe optiuni.

Care este situtatia tinerilor in alte tari si ce fac ei diferit legat de accesul la job-ul visat?

Situatia variaza pentru ca piata muncii ofera conditii diferite in functie de tara insa va dau trei exemple ca termen de comparatie. In Finlanda, universitatile colaboreaza cu piata muncii si stabilesc in fiecare an de cati studenti e nevoie in fiecare domeniu ca sa acopere nevoia de profesionsiti de peste cativa ani. Asa ca, la admitere, deschid atatea locuri cat e necesar in anul respectiv. Pentru asta iau in considerare si numarul celor care se pensioneaza in profesia respectiva si aproximeaza cati studenti vor abandona studiile, astfel au o imagine apropiata de realitate legat de numarul de studenti care trebuie admisi. De aceea nu prea exista un exces de absolventi care nu isi gasesc de munca (deloc sau nu in domeniul in care s-au pregatit). In Belgia si Franta, state foarte protectioniste fata de angajati - si culmea, cu cea mai ridicata productivitate a muncii in ciuda acestui protectionism care inseamna de ex 35 de ore de lucru/saptamana in loc de 40 - tinerilor le este mai usor sa-si gaseasca de lucru pentru ca optiunile profesionale sunt destul de clare inca din momentul in care decid daca merg la facultate sau nu. Acolo piata muncii e mai asezata, optiunile de angajare sunt predictibile, pentru ca sansele ca o companie multinationala sa-si deschida acolo un birou peste noapte si sa angajeze in masa, sunt mult mai mici. Iar in plus, atat francezii cat si belgienii stiu "sa se vanda" la un interviu mult mai bine decat o mare parte dintre tinerii absolventi din Romania. Asta se intampla, pe de o parte, pentru ca multi dintre ei primesc consiliere in cariera si invata sa-si cunoasca punctele forte si slabiciunile, dar si pentru ca isi iau job-uri in timpul studentiei si astfel invata valoarea propriei munci, invata sa negocieze. Mai mult, din punct de vedere cultural, au o abordare mult mai comerciala a valorii lor pe piata, nu au o atitudine de tipul "iau si eu ce se poate, ce gasesc" sau "stau aici chiar daca nu e ceea ce-mi doresc, caci e mai bine decat nimic"; in general sunt proactivi si au un sentiment destul de puternic al indreptatirii la un job potrivit. Pe langa asta, la fel ca alti tineri din Europa de vest, multi dintre tinerii belgieni si francezi calatoresc sau fac voluntariat o perioada inainte de a se angaja si asta le deschide si mai mult perspectiva asupra vietii caci ii invata sa gandeasca pe termen lung nu doar in termeni de "ce fac peste o luna".

In Italia, pe de alta parte, tinerii au mari dificultati in a-si gasi de lucru. E drept ca in general isi termina studiile mai tarziu decat studentii romani, pentru ca nu sunt presati sa-si gaseasca de lucru si/sau sa se mute de acasa prea curand, insa o data ce au treminat, trec in general printr-un sir de internship-uri iar apoi de contracte pe perioada determinata care sunt reinnoite pana acand angajatorul le ofera un contract pe perioada nedeterminata. Asta se intampla pentru ca economia Italiei nu mai e atat de agila ca a altor tari, nu s-au mai creat foarte multe locuri de munca noi in ultima perioada iar pentru a ocupa job-urile care exista trebuie sa astepte sa se pensioneze cei care le detin in prezent. Cautati spre exemplu pe Linked in sa vedeti cati aplicanti sunt la un job in Milano comparativ cu unul la Bucuresti. De aceea multi italieni isi cauta de lucru in Elvetia, tara unde italiana e limba oficiala si care are grantita comuna cu Italia.

La fel stau lucrurile si in Spania iar in Grecia nu mai vorbesc. Daca ne uitam la rata somajului in randul tinerilor din Europa, tarile nordice, Austria si Germania conduc, avand cel mai mare numar de angajati in toate categoriile de varsta. Romania nu e ultima dar e totusi destul de aproape de cifrele din Italia, Grecia, Spania si Bulgaria in categoria de varsta 15-24 de ani, unde mai putin de 25% dintre acesti tineri sunt angajati. Cu totul altfel stau lucrurile in categoria 25-54 de ani, unde peste 75% dintre romani au un loc de munca. (vezi grafic, sursa Eurostat)



De ce este bine sa apelezi la un consilier in cariera si care este cel mai bun moment, in timpul sau la terminarea facultatii?

Cred ca cel mai puternic argument e faptul ca ne petrecem mai bine de 1/3 din viata la munca si e de preferat ca ceea ce facem acolo sa ne aduca satisfactie, nu doar bani pentru plata ratelor. Asta nu se va intampla daca nu am ales un job care ni se potriveste. Punand lucrurile in perspectiva, e clar ca investitia intr-un demers de consiliere este mai mult decat rentabila, caci de ea va depinde satisfactia profesionala si adesea si cea personala a tanarului respectiv, pentru ca nu de putine ori ducem cu noi acasa problemele de la serviciu. Tinerii ar avea de castigat daca ar apela un consilier intai in timpul liceului, de exemplu in clasa a X-a sau a XI-a. Pana atunci vor fi avut timp sa-si formeze o parere despre materiile care le plac si la care sunt buni si, daca isi dau seama ca nu au chemare catre "uman/real" pot sa schimbe profilul fara prea mari batai de cap. Altfel stau lucrurile insa daca se decid la finalul liceului ca, desi au frecventat o clasa de mate-fizica, vor sa dea la conservator sau la stiinte politice. Evident, tinerii pot discuta cu un consilier ori de cate ori simt nevoia pentru ca, asa cum am observat si la persoane care au peste 20 de ani de experienta si vin la consiliere, in ziua de azi alegerea carierei nu mai e batuta in cuie. Oamenii isi pot schimba mai usor parcursul profesional si multi dintre ei ar vrea sa faca asta mai ales dupa ce au profesat ani buni in domeniu, insa nu au intotdeauna curaj. Aici intervine consilierul, care ii ghideaza sa faca pasii necesari pentru schimbare.

Diana Ursachi are peste 10 ani de experienta profesionala in comunicare si strategie de afaceri (analiza, dezvoltare, implementare, si evaluare). A lucrat atat in mediul privat, cat si in sectorul public si non-profit, pentru organizatii din Europa şi America de Nord. Intre acestea se afla Deloitte Consulting (Belgia), Guvernul Statului Oregon (SUA), Comisia Europeana (Belgia), Magyar Telekom (Ungaria) si Fundatia Soros (Romania).
Pe Diana o puteti intalni pe 31 octombrie la evenimentul ’’Job Trends. Cum iti pregatesti cariera in noua lume digitala’’. Pentru detalii si inscrieri www.concordcom.ro



Tags: HR, joburi

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Ghinescu Mihaela
Consider ca aceste statistici ar trebui facute cunoscute si celor din Parlament si spus ca e un haos in tara. Afacerile nu-s bune pentru popor si tara noastra, caci sunt paguboase si dezvolta lacomii, inselare, dezumanizare, hotii si multi egoisti escroci. Noi avem alte abilitati, talente si inclinatii benefice, care trebuiesc exploatate. De ex.: arta, mestesuguri, agricultura, educatie, stiinta, turism, spiritualitate, s.a.
28 Octombrie 2015, 02:39:57