Revista >> Octombrie - Noiembrie 2015 [Nr. 179] >> Cercetare & Invatamant superior

Actorii cheie din învătământul superior pledează pentru internaţionalizare şi echitate

Alexandru Batali

28 Octombrie 2015

Patronată de UEFISCDI şi SNSPA, Conferinţa Naţională dedicată echitaţii şi internaţionalizării în învăţământul superior, prilejuită în septembrie de încheierea proiectului IEMU, a oferit cadrul potrivit pentru a dezbate aceste subiecte speciale pentru agenda europeană a României. În jurul lor s-au reunit actori de top ai învățământului superior, care, cel puţin la nivel declarativ, au făcut front comun în favoarea dezvoltării componentelor de internaţionalizare, acces şi echitate la nivelul sistemului universitar românesc, susţinând totodată necesitatea integrării recomandărilor şi soluţiilor oferite de proiectul IEMU în strategii naţionale şi politici publice.

Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a evidenţiat: „Proiectul este deosebit de important pentru că abordează trei dintre cele cinci paliere esenţiale pentru operaţiunea de clasificare a universităţilor care urmează în viitorul apropiat. Educaţia şi cercetarea, echitatea şi instrumentele sociale de sprijin, internaţionalizarea, angajabilitatea absolvenţilor din învăţământul superior, toate integrate într-o manieră coerentă sub cupola managementului universitar performant, sunt componente pe care le susţin cu orice ocazie. În proiect există o serie întreagă de indicatori pe care dorim să-i adoptăm oficial la nivelul Ministerului Educaţiei. Este important să avem un set agreat de parametrii prin care putem măsura gradul de internaţionalizare a activităţii universităţilor. Internaţionalizarea este singura cale de dezvoltare a universităţilor româneşti şi, pentru multe dintre ele, singura variantă de supravieţuire. Din păcate, din totalul studenţilor înmatriculaţi în anul universitar 2014-2015, doar 5% sunt străini, un procent foarte mic în raport cu dorinţele noastre de internaţionalizare, dar şi prin comparaţie cu ţările din jurul nostru. Pe de altă parte, în corelaţie cu obiectivul din strategia din învăţământul terţiar, ca 26,7 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani să aibă finalizate studii terțiare, diversificarea formelor de sprijin care susţin accesul şi echitatea ar trebui să reprezinte oportunităţi de dezvoltare pentru universităţi. Avem prin programul naţional un prim proiect lansat pentru a facilita accesul celor cu diplome de bacalaureat la facultate, finanţat cu 200 de milioane de euro pe o perioadă de 7 ani şi care vizează apropierea dintre mediul preuniversitar şi cel universitar pentru grupurile dezavantajate, îndeosebi pentru studenţii veniţi din mediul rural, urmărind în special reducerea abandonului şcolar în ultimii ani de facultate”.

Eva Egron-Polak, secretarul general al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor, a aprobat declaraţia Ministrului Sorin Cîmpeanu cu privire la internaţionalizare, dar a oferit o altă perspectivă sub aspectul prioritizării elementelor esenţiale din proiect: „Internaţionalizarea învăţământului superior românesc nu numai că este inevitabilă, dar şi esenţială pentru atingerea unor obiective şi realizări la nivel global, precum pace sau înţelegere între oameni şi naţiuni. În ceea ce priveşte proiectul prezent, consider că nu indicatorii trebuie urmăriţi şi puşi în prim-plan, ci strategia pe care o propune. Să măsori este intotdeauna foarte simplu, să aplici, să implementezi e infinit mai complicat, mai provocator, dar şi mai satisfăcător sub aspectul rezultatelor ce pot fi obţinute. Recomand ca strategia să fie pe primul loc, urmată de mecanismele de implementare şi de resursele capabile să susţină acest proces, şi de abia apoi merită să ne îndreptăm atenţia către instrumentele de măsurare, către indicatori”.

Ligia Deca, consilierul preşedintelui României pe probleme de Educaţie şi Cercetare, a comunicat mesajul de sprijin pentru acest proiect: „Administraţia prezidenţială este convinsă că România are potenţialul de a fi un motor al Europei din punct de vedere al educaţiei şi ştiinţei, considerând importantă corelarea internaţionalizării educaţiei cu internaţionalizarea cercetării, orientată pe domenii de specializare inteligentă, acţiune care poate reprezenta o cheie în progresul economic şi social al ţării. În ceea ce priveşte relevanța discuţiei despre echitate, o informaţie recentă din raportul INS pe anul 2014, oferă o imagine semnificativă: rata de ocupare pentru persoanele active, cu diplome din învăţământul superior este undeva la 82,5%, cu aproape 20% mai mare decât a celor care au o diplomă de învăţământ mediu şi cu 40% mai mare faţă de cei care au o diplomă la nivelul învăţământului minimal. Ceea ce înseamnă că învăţământul superior reprezintă o poartă către succesul în carieră. Această realitate se loveşte de informaţia potrivit căreia jumătate dintre cei aflaţi la vârsta critică nu promovează examanul de bacalaureat. Cadrul strategic pentru un învăţământ echitabil nu priveşte doar învăţământul superior, ci şi preuniversitarul, iar proiectul are calitatea de a face legătura între ele”.

La rândul său, Adrian Nicolae Diaconu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, cercetare, tineret şi sport din Camera Deputaţilor, a pledat pentru urgentarea aplicării soluţiilor ce duc spre un învăţământ performant: „Ne-am obişnuit ca UEFISCDI să apară frecvent în prim-planul manifestărilor care vizează creşterea performanţelor în sistemul CDI din România. La perioade de timp relativ scurte ne propune prin proiectele pe care le dezvoltă soluţii pentru varii probleme ale învăţământului. Suntem convinşi că proiectul va aduce contribuţii de substanţă în ceea ce priveşte edificarea unui sistem echitabil de învăţământ superior şi creşterea calităţii acestuia prin internaţionalizare. Se impun revizuiri legislative privind etica universitară, iar conferinţa este un bun prilej pentru a le dezbate şi în Comisia noastră. Nu împărtăşesc ideea că această dezbatere ar trebui să dureze minim 2 ani. Nu putem ţine în loc un sistem dinamic, cum este învăţământul integrat, într-o societate în continuă mişcare. Considerăm că sunteţi extrem de calificaţi pentru a oferi soluţii pertinente ce susţin realizarea unui nou cadru legislativ şi a unei reforme profunde în învăţământul superior”.

Răzvan Teodorescu, preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, a vorbit despre importanţa proiectului din perspectiva procesului Bologna: „Proiectul este important pentru întregul sistem universitar românesc. Internaţionalizarea este un obiectiv pe care universităţile trebuie să-l urmărească în permanenţă pentru a-şi creşte calitatea, în contextul Procesului Bologna. Încă din 2012 Conferinţa Interministerială a Procesului Bologna a stabilit mai multe obiective, dar voi menţiona doar două dintre acestea: cel potrivit căruia cel puţin 20% din absolvenţii unei facultăţi să urmeze un curs la o universitate din străinătate până în 2020 şi cel care vizează utilizarea instrumentelor de asigurare a calităţii, astfel încât să se asigure partea de transparentă şi recunoaştere a studiilor în universităţile din străinătate. Proiectul de faţă se înscrie în direcţia susţinerii Procesului Bologna, iar universităţile trebuie să profite de soluţiile şi recomandările pe care le propune ”.

Monica Calotă, directorul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, a subliniat necesitatea integrării într-o strategie a instrumentelor ce cresc calitatea învăţământului superior: „Comisia Europeană încurajează şi susţine procesul de educaţie dincolo de graniţe. Aşa se explica de ce, începând cu acest an, în Erasmus + programul de mobilitate s-a extins în afara UE. Dar, mai mult decât atât, aceste două procese, implementarea Erasmus + şi trasarea unei strategii de internaţionalizare la nivelul universităţilor, se potenţează reciproc. Erasmus+ este un instrument pentru strategia de internaţionalizare, dar, pe de altă parte, fără această strategie nu putem avea un bun management al Erasmus + la nivelul universităţilor. Cunosc multe universităţi care au iniţiative şi proiecte punctuale minunate pe parte de mobilitate şi de cercetare, dar fără umbrela unei strategii, fără a pune resursele împreună într-un mod convergent, toate aceste plusuri nu vor putea fi valorificate pentru o dezvoltare instituţională durabilă şi pentru îmbunătăţirea reală a calităţii educaţiei. Proiectele din Erasmus +, cele din fondurile structurale şi de investiții, cele din Horison 2020 sunt pline de oportunităţi, dar potenţialul lor este atins cu adevărat doar dacă sunt integrate într-o gândire şi direcţie strategică, iar proiecte precum cele dezvoltate de UEFISCDI ne aduc aproape de aceste deziderate”.

Adrian Curaj, directorul general UEFISCDI, a pus în valoare elementele forte ale proiectului IEMU: „Am avut şansa să colaborăm în IEMU cu oameni cheie la nivel mondial în politicile de higher education. Am muncit alături de cei mai buni experţi din lume şi am avut parteneri internaţionali care au ajutat experţii noştri să pună în valoare capabilităţile sistemului de învăţământ superior românesc. Am lucrat cu 20 de universităţi, le-am oferit soft guideline, opţiuni exploratorii prin intermediul a 3 scenarii pe care le-am pus la dispoziţie pentru a evolua, pentru a putea trece de la reflecţie la procese orientate spre acţiune. Prin conferinţa naţională dedicată echitaţii şi internaţionalizării în învăţământul superior creăm policy dialog, iar prin intermediul proiectului aducem în fața policy maker-ilor indicatori, documente strategice, idei finisate – elemente esenţiale pentru a putea lua cele mai bune hotărâri legate de temele abordate în acest proiect şi pentru a putea fundamenta politici publice şi strategii naţionale”.