Revista >> Octombrie - Noiembrie 2015 [Nr. 179] >> HR

Stresul la locul de muncă

Valentina Neacsu

29 Octombrie 2015

Intrat în limbajul comun, stresul a devenit un concept care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică viața fiecăruia dintre noi, și, cu toate că ne subrezeşte sănătatea și calitatea vieții, rareori suntem preocupați de a-l contracara.

De ceva vreme se vorbește despre stress organizațional care este evidențiat de rezistentă la schimbare a angajaților, precum și de scăderea dramatică a productivităţii muncii. Stresul organizațional afectează fiecare individ în parte, dar și organizația ca sistem, pentru că noii veniți ajung extrem de rapid să răspundă la situațiile stresante ale organizației, asemenea angajaților deja existenți. Stresul organizațional poate apărea ca reacție la anumite evenimente punctuale (disponibilizări, de exemplu) sau poate avea o formă cronicizată, permanentă.

Ce este de fapt stresul?

Încercând o definiție “de lucru”, stresul este o reacție, un răspuns provocat de stimuli diverși sau de situații la care nu ne putem adapta. La locul de muncă, cei mai cunoscuți generatori de stres sunt:
• relațiile defectuoase cu șefii sau colegii, lipsa de cooperare sau comunicare;
• un volum de muncă prea mic sau prea mare;
• un timp de lucru insuficient;
• sporirea responsabilităților pentru o perioadă mai scurtă sau infinită de timp;
• un mediu de lucru nesănătos (prost ilumitat, neventilat, înghesuit etc).

Există însă o categorie de persoane care au tentinţa de a se stresa mai mult decât altele, exagerând reacția la stimuli declanșatori. Cum le recunoaștem?

Cele mai vizibile simptome sunt:
• permanenta nevoie de control și, cum numeroase aspecte ale vieții cotidiene și profesionale sunt incontrolabile, stresul devine un stil de viață;
• nevoia de statut, de a se simți importanți, de a avea sentimentul că munca lor contează cu adevărat, dar din păcate nu orice job revoluționează fizica cuantică sau neurochirurgia.
• tendința de a analiza prea detaliat potențialele riscuri, de cele mai multe ori din cauza fricii de a pierde controlul;
• dificultăți în a comunica sau colabora cu cei din jur din cauza sentimentului că știu cel mai bine cum trebuie făcut;
• dificultăți în a se adapta cu ușurință noilor situații profesionale (pierd controlul, nu au timp să analizeze și oricum ce merge nu trebuie schimbat).

Reacțiile somatice și psihologice generate de stres sunt deja cunoscute: pulsul crește, transpirăm, apare un tremor ușor, uneori chiar atacuri de panică, ne simțim copleșiți, incapabili să facem față situației, devenim iritați, arțăgoși.

Ce poate face fiecare dintre noi pentru a gestiona stresul?

Cel mai important lucru este să conștientizăm care sunt stimulii care îl generează. Apoi să încercăm să îmbunătățim relația cu aceștia.

Timpul de lucru pare întotdeauna insuficient? Un curs de management al timpului s-ar putea să ajute. Volumul de muncă este prea mic? O discuție cu șeful direct ar putea aduce responsabilități mai generoase și un nivel de implicare mai mare. Te stresează colegul, care refuză să te ajute? Ia o pauză de relaxare și încearcă apoi să discuți cu el calm pentru a lămuri situația.