Revista >> Noiembrie - Decembrie 2015 [Nr. 180] >> Cover Story

ELI-NP: farul României de la Măgurele

Alexandru Batali

25 Noiembrie 2015

În Anul Internaţional al Luminii, ELI-NP, proiectul flagship prin care ţara noastră şi-a câştigat un loc strategic în elita ştiinţifică internaţională, a ajuns la mijlocul perioadei de implementare şi prinde consistenţă în spectrul vizibil. Prof. univ. dr. Nicolae Victor Zamfir, directorul ELI-NP şi directorul general IFIN-HH, ne-a prezentat cele mai importante acumulări, dar şi perspectivele, oportunităţile extraordinare pe care unul dintre cele mai promițătoare proiecte științifice din lume le deschide. ELI-NP a transformat deja fizica laserelor şi fizica nucleară într-un brand de ţară, a stopat procesul de exod al creierelor şi a readus în ţară cei mai buni fizicieni din diasporă. Dincolo de aceste realităţi, proiectul întruneşte premisele necesare pentru a transforma Măgurele într-un parc ştiinţific şi tehnologic, într-o zonă care şi-ar putea câştiga renumele de Laser Valley. Odată cu construirea ELI-NP ia practic naştere România luminii extreme, un spaţiu în care cel mai puternic laser din lume va lumina cunoaşterea, va duce la descoperirea de noi legi şi fenomene, la apariţia de noi domenii şi profesii, dar şi a unei noi generaţii de fizicieni, care vor scrie istoria ştiinţei.

„Concurența este dură pentru că aplicăm criterii identice cu ale tuturor laboratoarelor de prestigiu din lume, dorința noastră fiind să atragem oamenii cei mai pregătiți.”
„Avem instrumente noi, performante, şi putem aștepta descoperirea de fenomene cu totul noi, care nu s-au mai produs (...) Există premisele unor descoperiri care să influențeze modul în care noi cunoaștem lumea.”
„Pentru a putea construi un parc ştiinţific avem însă nevoie de susținere guvernamentală, politică, administrativă, pentru că este vorba de investiții de aproape un miliard de euro.”
„Am creat un consorțiu de forum academic, în care sunt toate universitățile mari din România, interesate să organizeze cursuri cu tematică dedicată problematicilor ELI-NP.”
„Există acum în Planul Național CDI 2014-2020 un program destinat cercetătorilor din institute de cercetare şi universități, care va genera o competiție de proiecte în jurul tematicii de tip ELI şi va atrage cât mai multe grupuri de cercetare din ţară.”
„Sperăm ca ELI-NP să fie simbolul cercetării românești dincolo de graniță. În domeniul academic, ELI-NP este deja un brand de ţară.”
„Îmi doresc să fim printre fondatorii nuclear fotonics (...) Încununarea ar fi ca unul dintre cercetătorii din ELI-NP să câştige un premiu Nobel.”

Anul acesta se încheie prima etapă de implementare a proiectului. Ce s-a realizat până în acest moment?
Proiectul, început în ianuarie 2013, se va finaliza în decembrie 2018, iar în acest moment suntem exact la mijlocul său, fapt care coincide și cu trecerea de la etapa I la etapa a II-a de finanțare. În cadrul acestei prime etape s-au făcut pași pe toate componentele principale: echipamentele mari (laserii de mare putere şi sistemul gamma de mare intensitate), experimentele şi clădirea propriu- zisă.

Chiar în aceste zile facem recepția primului laser din lume de 10 petawați (PW) și a fasciculului gamma, ambele finalizate de cei mai buni producători din lume: grupul Thales, care furnizează laserul, şi, pentru sistemul gamma, consorţiul EuroGamma, din care fac parte institute de cercetări și companii de high tech din 8 țări europene. Practic întreaga expertiză europeană în domeniu a contribuit la realizarea acestor sisteme. Din luna iunie s-a trecut de altfel şi la prima fază de achiziționare de echipamente. Vorbim de 30 de milioane de euro, care vor fi investiți în aranjamentele experimentale. Suntem gata să intrăm în clădire şi să începem montajul lor.

Clădirea, conform contractului inițial, trebuia să se termine iniţial în aprilie 2015, dar s-a decalat în decembrie 2015, din cauza a doua întârzieri care s-au cumulat. Datorită unor cerințe suplimentare din partea furnizorilor de echipamente mari, cât și din partea experimentelor, s-au cerut unele lucruri în plus. De asemenea, au fost întârzieri cauzate de obţinerea avizului de la Apele Române pentru sistemul geotermal. Clădirile clasice de birouri sunt finalizate, la fel guest-house-ul și cantina. În ceea ce priveşte clădirea specială, în care va fi adus sistemul laser de 10 PW, probabil vor fi două luni de întârziere, după care se vor putea face recepția şi testele de funcţionare. Toate echipamentele mari se vor aduce în această clădire şi tot aici se vor face şi experimentele.

Componenta legată de experimente şi de pregătirea lor a mers în paralel cu formarea echipei ELI-NP. În ianuarie 2013 nu exista niciun membru, iar în 2018 vor fi în jur de 200-250. Am avut peste 1.000 de aplicanți până acum şi am angajat 100. Concurența este dură pentru că aplicăm criterii identice cu ale tuturor laboratoarelor de prestigiu din lume, dorința noastră fiind să atragem oamenii cei mai pregătiți. Cei angajați la ELI-NP au ca sarcină, pe de o parte, să se pregătească din punct de vedere științific pentru viitoarele experimente și atunci stabilesc colaborări cu laboratoare și institute de cercetare, universități din întreaga lume, unde se duc și fac experimente pe sisteme cât mai apropiate de performanțele care vor fi la ELI. A doua sarcină este să pregătească experimentele şi au redactat în acest sens, împreună cu peste 200 de colegi de-ai lor din peste 50 de universități și institute din întreaga lume, așa-zisele tehnical design report (TDR-uri), care sunt de fapt proiectele pentru aranjamentele experimentale. Acestea au fost aprobate în februarie de către comunitatea internațională şi trimise la International Scientific Advisory Board (ISAB), format din 21 de personalități din domeniul laserelor și din domeniul fizicii nucleare din întreaga lume. Aceştia sunt nu numai oameni de știință de excepție, dar sunt și conducători, directori de diverse laboratoare, oameni reprezentativi pentru scopul nostru, acela de a stabili că propunerile sunt bune, dar și că aceste experimente sunt cele care trebuie făcute într-un centru de 300 de milioane de euro.

În ce măsură succesul proiectului depinde de implicarea tuturor institutelor reprezentative din fizica românească? De exemplu ştim că INFLPR, prin CETAL, care dispune de un laser de 1 PW, contribuie la faza de pregătire a experimentelor ELI-NP...
ELI-NP va fi un centru european, dar în primul rând va fi un centru național al fizicii şi nu numai. Având un centru de talie mondială, e normal ca primii utilizatori sau cei mai activi să fie din România şi sperăm să-şi orienteze tematica de cercetare către ELI. Chiar și acum, în procesul de implementare, avem colaborări cu institute naționale din România și cu universități, care au contribuit atât la TDR-uri, cât și la realizarea diverselor componente. Sigur că institutele de la Măgurele, fiind de fizică, sunt cele mai implicate în elaborarea propunerilor de experimente, dar și în implementarea lor. În particular, CETAL, având deja un laser de 1 PW, cel mai puternic din Europa, este un loc propice pentru efectuarea de experimente pregătitoare. Dar avem colaborări şi cu institute precum ICSI Râmnicu Vâlcea, cu Institutul Național pentru Telecomunicații, cu Institutul Naţional de Microtehnologie (IMT București) sau cu universități, existând deja peste 50 de memorandumuri și de contracte de colaborare cu astfel de entităţi, din țară și din străinătate.

Marile infrastructuri de cercetare sunt un accelerator al simbiozei dintre comunitatea de cercetare, mediul industrial şi cel academic. ELI-NP deschide practic 3 direcţii majore de dezvoltare: ştiinţifică, economică şi educaţională. Vă propun să le analizăm pe rând, din perspectiva a ceea ce s-a creat deja şi sub aspectul potenţialului lor.
Din perspectivă ştiinţifică ELI-NP pune România pe harta mondială a centrelor de cercetare de prim rang. Aici se vor face 12 tipuri de experimente, precum: experimente cu fascicul gamma în domeniul rezonanței nucleare de fluorescență, experimente legate de fisiune, experimente gamma legate de aplicații de fascicul de pozitroni; în domeniul laserelor vor fi experimente pentru fizica nucleară, cu fascicule accelerate de ioni; experimente combinate, laser și gamma, pentru elecrodinamică cuantică (un exemplu este producerea de materie din vid cu ajutorul radiației electromagnetice) şi o serie întreagă de aplicații legate de studiul materialelor.