Revista >> Noiembrie - Decembrie 2015 [Nr. 180] >> Cover Story

ELI-NP: farul României de la Măgurele

Alexandru Batali

25 Noiembrie 2015

Pe partea aplicativă, care sunt principalele domenii în care vor putea fi valorificate rezultatele cercetărilor?
În medicină se vor putea produce noi radioizotopi pentru diagnosticarea și tratarea diverselor boli, mai ales a cancerului. De asemenea, vom avea aplicaţii în domeniul securității nucleare legate de managementul materialelor nucleare sensibile. O serie întreagă de propuneri se referă la studiul obţinerii de noi radioizotopi pentru medicină. O altă direcție va viza testarea materialelor în câmp intens de radiații pentru misiunile spațiale şi simularea mediului de radiații din cosmos, tehnologie care poate sta la baza creării unui centru de competențe pentru tehnologii spațiale.

Pentru oamenii de ştiinţă, aplicaţia care va avea cel mai mare impact va fi folosirea laserului în construcţia de acceleratoare de particule. Acestea vor putea fi accelerate pe sute de micrometri, faţă de momentul actual, când la CERN, în LHC, sunt accelerate pe zeci de kilometri. Această schimbare va duce la reduceri enorme de costuri.

Totodată va crea şi o zonă de conectivitate, de intersecție a cercetărilor efectuate în cadrul ELI-NP și CERN. Cum se vor stimula, cum se vor potența reciproc?
Din punct de vedere al echipamentelor şi al tehnicilor, la ELI-NP va exista un fascicul gamma, iar CERN devine interesat ca, pe viitor, să-și dezvolte unul propriu. Apoi, pe partea de tehnologie a acceleratoarelor, CERN discută din ce în ce mai mult ca viitoarele acceleratoare să fie construite pe baza accelerării cu laser, un lucru care se va studia la ELI-NP. În fizica fundamentală, cu siguranţă cercetările de la ELI se vor intersecta la un moment dat cu cercetările de la CERN, pentru că amândouă vizează structura intimă a materiei, și inevitabil va exista o sinergie în abordarea acestor subiecte.

În zona cercetării fundamentale, ELI-NP ar putea duce la descoperirea unor legi și fenomene noi?
Vor exista câteva direcții principale de explorare. În primul rând interacția fasciculelor intense de laser cu materia nu este cunoscută suficient şi în detaliu, nici experimental, nici teoretic. Modelele existente sunt destul de rudimentare. O interacție între câmpul electromagnetic produs de laser și materie ar putea genera o serie întreagă de aplicații. Apoi, fasciculul gamma va permite studiul reacțiilor fotonucleare, deci a reacțiilor nucleare produse de fotoni, direcţie care în istoria de 60-70 de ani de dezvoltare a fizicii nucleare nu a putut fi accesată. Deja a apărut o nouă denumire, fotonica nucleară, care s-ar putea să dăinuie, să intre în istoria fizicii. Împreună cu Lawrence Livermore National Laboratory din California vom organiza anul viitor prima conferinţă mondială de nuclear fotonics. O a treia direcție de cercetări fundamentale este legată de posibilitatea de a crea materie din vid cu ajutorul câmpurilor intense de radiație.

Ne putem gândi la apariția unor tehnologii care vor schimba modul nostru de viață și de înţelegere a lumii în care trăim?
În general, când se construieşte o nouă infrastructură de cercetare, se fac previziuni. Până acum nu a existat vreo infrastructură nouă de cercetare care să nu depășească cu mult ceea ce s-a prevăzut. Avem instrumente noi, performante, şi putem aștepta descoperirea de fenomene cu totul noi, care nu s-au mai produs în natură sau în laborator până acum, unele dintre ele fiind numai bănuite că ar exista în Univers, cum este radiația cosmică. Aceasta are energie maximă de până la 9 ordine de mărime mai mare decât orice energie produsă în acceleratoare. Cu ajutorul laserului vom încerca să mărim și noi această energie și poate că vom descoperi mecanismul prin care radiația cosmică este produsă. Depinde de inspirația viitorilor cercetători de la ELI cum vor reuşi să folosească echipamentele ultraperformante existente aici. Având în vedere pregătirea lor excepțională, există premisele unor descoperiri care să influențeze modul în care noi cunoaștem lumea.

Industria din întreaga lume se concentrează în jurul marilor centre de cercetare, locul unde oamenii de ştiinţă dau impuls economiei prin ideile lor. Cum creaţi un cadru stimulativ pentru mediul economic?
Dezvoltarea relaţiilor cu mediul economic, cu industriile de high tech o realizăm prin înfiinţarea clusterului emergent Măgurele High Tech Cluster, care reuneşte deja peste 50 de IMM-uri implicate în realizarea de produse de înaltă tehnologie. Într-o primă fază am creat un forum industrial, unde avem un dialog coerent cu firmele interesate să aibă diverse relații cu ELI-NP. Cercetarea este un mare consumator de high tech. De obicei, ea e primul client al acestor firme, pentru că cercetătorii cer mult, iar furnizorii încearcă să se adapteze, să le transforme în produse de masă, destinate marelui public. Acest dialog între producători și beneficiari este esențial şi este bine să fie continuu, să se facă într-un loc unde aceştia se pot întâlni permanent. Pentru că cercetătorii trebuie să știe ce au în vedere producătorii să dezvolte, iar producătorii trebuie să știe cam ce le-ar trebui cercetătorilor.

Între timp aceste aceste firme au constituit împreună cu noi o entitate legală, pentru a putea aplica la proiecte de dezvoltare a unei zone, pe care putem s-o numim parc științific sau, personalizat, Măgurele Science Park. Pentru că avem în vedere dezvoltarea zonei, în această entitate a fost cuprinsă Primăria din Măgurele și Consiliul Județean, și urmează să aplicăm la fondurile europene, pentru a finanţa studiul de fezabilitate și pentru a realiza apoi acest parc.

Cum veţi putea atinge dezideratul de realizarea unui ecosistem complex de inovare și, de ce nu, a unui Laser Valley?
În primul rând am creat cadrul de discuții între cercetători și producători. Apoi, împreună cu aceste firme, ne propunem să transferăm tehnologii, să facem patente în comun. Sperăm ca în jurul ELI-NP să se creeze o rețea de IMM-uri care să producă, de exemplu, componente optice, precum lentile şi oglinzi speciale, sau componente în domeniul electronicii, al surselor de înaltă tensiune sau în domeniul acceleratoarelor.

Pentru a putea construi un parc ştiinţific avem însă nevoie de susținere guvernamentală, politică, administrativă, pentru că este vorba de investiții de aproape un miliard de euro: pentru crearea infrastructurii de bază, de drumuri, utilități, clădiri, dar şi pentru construirea unei infrastructuri specializate. Pe o întindere de câteva zeci de hectare, dacă nu sute, ar urma apoi să se ridice clădiri şi locuri propice pentru întâlniri, care să găzduiască firme mari care acționează deja în România. HP, Intel sau Orange vor fi interesate să aibă unităţi aici, într-un centru de înaltă tehnologie.