Revista >> Noiembrie - Decembrie 2015 [Nr. 180] >> Cercetare & Invatamant superior

RMU, SAPM şi REI consolidează cultura transparenței și responsabilității instituționale în mediul universitar

Radu Ghitulescu

25 Noiembrie 2015

Operaționalizarea noilor platforme UEFISCDI, Registrul Matricol Unic(RMU), Registrul Educational Integrat (REI) si Studenti, Absolventi si Piata Muncii (SAPM) reprezintă un demers complex, care implică actori importanți din zona educațională, dar și instituțională. Am discutat cu responsabilii proiectului - Gabriela Jitaru, manager proiect INFO-HE, Bogdan Murgescu, coordonatorul componentei RMU, Mihai Păunescu, coordonatorul științific SAPM, şi Lucian Ciolan, coordonatorul componentei REI- despre principalele provocări cu care se confruntă la momentul actual în implementarea și adoptarea utilizării platformelor la nivel național, dar și despre beneficiile imediate și pe termen lung pe care acestea le vor genera.

Cum pot contribui efectiv platformele UEFISCDI la îmbunătățirea calității învățământului superior românesc?
Consolidarea și dezvoltarea acestor sisteme informatice pentru învățământul superior constituie un demers susținut de centralizare și standardizare a datelor din sistemul de educație, în scopul eficientizării activității administrative și îmbunătățirii capacității de a fundamenta strategii instituționale și politici naționale în învățământul superior. Acest demers va contribui la creșterea transparenței și responsabilității universităților, precum și a încrederii publice în sistemul național de învățământ superior. Totodată, operaționalizarea platfomelor va eficientiza procesul de raportare, prin degrevarea efortului instituțional de raportare multiplă. Concret, operaționalizarea efectivă a platformei RMU, pentru toate ciclurile şi toți anii de studiu, va asigura centralizarea la nivel național a datelor privind studenții din universitățile de stat și particulare din România. Platforma SAPM va facilita accesul securizat la instrumente pentru dezvoltarea și implementarea de studii de monitorizare a studenților și absolvenților, susținând efortul de a dezvolta și oferi programe de studii relevante pentru piața forței de muncă. REI a fost conceput ca o interfață care să permită interoperabilitatea între sistemele de gestiune a datelor existente la nivelul sectorului educațional (învățământ preuniversitar, universitar și de formare continuă), precum și cu alte sisteme de la nivelul unor sectoare publice de interes la nivel național. Astfel, implementarea și utilizarea pe termen lung a acestor sisteme informatice vor susține profesionalizarea raportărilor de date și consolidarea unei culturi a transparenței și responsabilității instituționale.

Cele trei platforme sunt funcționale deja. Care este condiția esențială pentru ca acestea să fie și operaționale?
Pentru operaționalizarea platformelor vor fi avute în vedere atât măsuri pentru încurajarea universităților de a le utiliza pentru facilitățile oferite, cât și măsuri care să reglementeze utilizarea lor. Conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011 este reglementată existența unui Registru Matricol al Universităților din România (RMUR), sistemul informatic RMU putând constitui suportul tehnic pentru operaționalizarea acestuia. Pentru aceasta sunt necesare, în plus, reglementări privind asigurarea responsabilităților de administrare și gestiune a sistemului informatic RMU și de constituire a structurii instituționale care va gestiona platformele.

Care sunt principalele provocări generate de necesitatea interoperabilității platformelor cu sistemele instituțiilor din alte sectoare publice?
Interoperabilitatea este o provocare din punct de vedere tehnic, dar mai ales din perspectivă juridică. Există o întreagă serie de directive europene și naționale care trebuie avute în vedere, însă la nivelul echipei proiectului și al UEFISCDI s-au făcut demersurile necesare pentru implementarea în condiții optime a acestei facilități. Provocările de natură tehnică, precum și cele instituționale și legale sunt determinate atât de cadrul de realizare a interoperabilității, cât și de cerințele specifice de încheiere a acordurilor de colaborare pentru interconectarea efectivă cu sistemele informatice gestionate de instituțiile centrale din alte sectoare publice. Cea mai mare parte a instituțiilor și-a exprimat interesul și dorința de participare în cadrul acestei etape, cu unele fiind demarate și implemenate deja proceduri tehnice specifice. MENCS (în privința SIIIR), INS, Casa Națională de Pensii, ANC sunt o parte din instituțiile cu care s-au purtat discuții în acest sens.

Care sunt beneficiile imediate pe care le vor genera cele trei platforme?
Prin utilizarea RMU se are în vedere: eficientizarea și fluidizarea procesului de raportare al universitătilor către diverse instituții centrale; obținerea unei imagini reale privind toți studenții din sistemul de învățământ superior (numărul de participanți și absolvenți, populația înmatriculată în învățământul superior, pe cicluri și domenii de studiu, nivel de școlaritate și formă de finanțare; date reale și consistente privind înmatricularea și absolvirea unui student, statutul financiar, mobilitatea și practica studentului etc.); generarea indicatorilor de sistem (performanță, finanțare, management, calitate).

Prin intermediul platformei SAPM se pot analiza rezultatele învățării, prin monitorizarea evoluției absolvenților programelor de studii universitare. Accesând platforma, universitățile din România beneficiază, în plus, și de: gestiunea centralizată on-line a comunicării cu absolvenții, inclusiv transmiterea on-line a invitației de participare la diferite studii; culegerea datelor de opinii prin intermediul unor chestionare on-line, standardizate la nivel național; modul on-line de analiză a datelor; posibilitatea realizării de comparații interinstituționale și elaborarea de evaluări ale nivelului de performanță pe baza indicatorilor de inserție a absolvenților pe piața muncii.

Prin intermediul REI se va constitui parcursul educațional și profesional al unei persoane şi se vor genera rapoarte statistice și indicatori de performanță, care să răspundă cerințelor de benchmarking de la nivel național și internațional.

Ce beneficii pe termen lung preconizați prin utilizarea componentelor RMU și SAPM?
Istoria economiei ne-a demonstrat de multe ori că, atunci când se schimbă un sistem, când se face o investiție, există un cost mai mare la început, care nu doar că se amortizează în timp, dar aduce și plus-valoare pe lângă obiectivele stabilite. În acest caz, putem discuta chiar de beneficii ce se vor putea vedea pe termen mediu, de la momentul utilizării întregului sistem la nivel național. Transparența și mobilitatea informației, reducerea poverii administrative, economia timpului de muncă administrativă sunt doar câteva dintre acestea. Pe termen lung, vorbim de consolidarea sistemului de învățământ și adaptarea în timp real la schimbările sociale și economice, bazate pe accesul la date colectate inteligent. Iar de aici nu mai este decât un pas pentru rezolvarea unei vechi probleme naționale: lipsa încrederii în aparatul educativ și administrativ.

Principalul beneficiu adus de utilizarea platformei SAPM pe termen lung va consta în posibilitatea monitorizării impactului ofertei educaționale asupra dezvoltării profesionale a absolvenților de studii universitare. Totodată, procesul de monitorizare va facilita adaptarea ofertei educaționale a universitătilor în funcție de cerințele pieței muncii. Concret, fiecare universitate va avea posibilitatea de a evalua performanțele individuale ale diferitelor sale programe de studii și va putea să ia decizii fundamentate ce vor ține cont și de competitivitatea programelor de studii în raport cu posibilitățile de inserție profesională a absolvenților. Misiunea universității de angajament comunitar nu poate fi atinsă cu succes în absența unor canale de comunicare eficientă cu absolvenții, studenții și angajatorii. Platforma SAPM va constitui o infrastructură instituțională care susține consolidarea relației dintre universități, absolvenți și mediul socio-economic.

Care sunt principalele categorii de beneficiari?
Din punct de vedere structural, platfomele au o arhitectură multi-stakeholder, grupați în două categorii: principali (operatori direcți de date fundamentale pentru sistemul de educație și formare) și secundari (operatori direcți de date relevante pentru sistemul de educație și formare sau care au nevoie de acces la date privind educația și formarea). Astfel, principalii beneficiari sunt: conducerea MENCS și consiliile consultative ale acestuia (în special CNFIS, CNSPIS și ARACIS); Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Politici Publice; comisiile pentru educație din cadrul Parlamentului României; Institutul Național de Statistică și, posibil, Academia Română; UEFISCDI; universitățile, studenții și viitorii studenți, precum și societatea în ansamblul ei.

Cine va administra și gestiona sistemul?
Sistemul aparține MENCS, iar gestionarea pe parcursul proiectului este asigurată de UEFISCDI. Administrarea platformelor ulterior finalizării proiectului va fi asigurată de structura decisă de MENCS, poziția echipei de implementare fiind aceea că este necesară continuarea gestionării de către UEFISCDI, printr-un departament dedicat, având în vedere atât experiența acumulată, cât și necesitatea asigurării sustenabilității proiectului și a sistemului.