Revista >> Noiembrie - Decembrie 2015 [Nr. 180] >> Cercetare & Invatamant superior

Sustenabilitatea programelor educaționale pe piața muncii

Alexandru Batali

25 Noiembrie 2015

În plus, finanțarea universităților trebuie să țină cont ca și până acum și de cercetare, dar de cercetarea de calitate care produce impact prin creșterea prestigiului universității prin articolele publicate în reviste de top la nivel internațional, prin invențiile generate sau prin contractele încheiate cu mediul socio-economic.

În ceea ce privește contractele de cercetare și consultanță încheiate cu mediul socio-economic, propunerea ar fi ca pentru fiecare 1 leu încasat (nu contractat) din contractele de cercetare, Ministerul să mai acorde încă 1 leu finanțare. Această măsură ar dinamiza foarte mult universitățile care, astfel, ar fi preocupate să devină un actor important și competitiv în comunitate.

Cum se adaptează oferta universității la piața muncii?
Din păcate, această orientare a universităților spre nevoile pieței se manifestă doar în parte și nu la nivelul întregii țări. Sunt încă multe universități din România în care distribuția numărului de studenți pe specializări nu este în conformitate cu ceea ce solicită mediul socio-economic. De asemenea, multe programe universitare incluse în oferta educațională în care se pregătesc studenții din România nu țin cont de realitatea pieței forței de muncă. Observăm în cadrul multor programe universitare de studiu o ruptură între rezultatele învățării/cunoștințele dobândite și abilitățile și competențele necesare în viața reală. De asemenea, există multe universități de stat caracterizate de conservatorism și rezistență mare la schimbare, care au un timp de răspuns mult prea mare la schimbările rapide care se petrec în mediul socio-economic.

Societatea românească se află într-un moment de integrare într-o societate complexă și superior dezvoltată care se află, la rândul ei, într-un proces de schimbare. În contextul dezvoltării noilor tehnologii (în special tehnologia informației) și a intensificării competiției economice la nivel global, societatea europeană își dorește o economie mai dinamică și mai competitivă, bazată pe cunoaștere. Acest termen sugerează schimbarea bazei economiilor avansate către zona serviciilor și a produselor cu valoare adăugată mare.

Reușesc universitățile să se integreze în mediul economic și social?
Educația, cercetarea și inovarea constituie baza dezvoltării economiei și a societății în general, iar rolul universităților devine din ce în ce mai important. Pentru a-și îndeplini cu succes acest rol, universitățile trebuie să atingă un grad ridicat de integrare în mediul economic și social, să fie din ce în ce mai deschise către societate și nevoile acesteia și să răspundă cu eficacitate transformărilor rapide din mediul exterior. Ritmul în care se realizează acest lucru este diferit de la o universitate la alta și depinde de flexibilitatea și pregătirea cadrelor didactice, de dinamica mediului de afaceri din regiune și dorința acestora de implicare în educație, de deschiderea managementului universităților spre acest tip de abordare.

Consider că una dintre cheile rezolvării problemelor de adaptare continuă a programelor de studiu la nevoile societății, de calitate a procesului de învățare și de integrare a absolvenților pe piața forței de muncă poate fi îmbunătățirea relațiilor dintre universități și societate. Universitățile din România trebuie să devină sisteme deschise capabile să ajungă la un nivel ridicat de integrare cu mediul economic, administrativ, politic și non-profit și să răspundă eficient provocărilor societății bazate pe cunoaștere.

Cum trebuie să se implice statul?
Statul trebuie să încurajeze orice activitate care conectează universitățile cu mediul socio-economic prin diverse măsuri. Mă refer la permiterea de stagii de practică în fiecare an de studiu; acordarea de facilități firmelor care primesc în internship și remunerează studenții; acordarea de facilități firmelor care angajează absolvenți; acordarea de sprijin financiar cadrelor didactice care efectuează cheltuieli pentru pregătire într-un domeniu nou; încurajarea aproprierii cadrelor didactice de mediul de afaceri. De exemplu, cadrul didactic să fie angajat o zi pe săptămână într-o firmă din domeniu și firma să beneficieze de facilități fiscale.

Care este soluția propusă de UVT pentru a crește sustenabilitatea programelor educaționale pe piața muncii?
O singură soluție care să conducă spre dezvoltarea de specializări fezabile pe piața muncii, în economie, nu există. În cazul nostru, la UVT, am aplicat un set de strategii care țin de mentoratul profesional, de armonizarea conținuturilor disciplinelor, instituirea de practică specializată, derularea de proiecte POSDRU, cât și implicarea Universității în structuri ale administrației locale și județene cu experți care participă la elaborarea diverselor programelor de dezvoltare. Printre altele, pot menționa câștigarea, în 2014, de pe prima poziție, a unui proiect POSDRU pentru consilierea studenților, în valoare de peste 5 milioane euro. Foarte importantă este și armonizarea conținutului. O cale de urmat este implementarea unui board care să coordoneze fiecare program, board compus din cadre didactice, studenți și reprezentanți ai angajatorilor. Mentoratul profesional presupune atragerea persoanelor active de pe piața muncii, angajați ai unor companii naționale și multinaționale de prestigiu, a căror experiență profesională este împărtășită studenților cu ocazia unor evenimente specifice și a activităților didactice.

Cheia stă într-o relație foarte apropiată universitate - mediul economic - comunitate. Este important ca universitatea să ia parte la deciziile comunității, iar mediul economic să fie un partener activ în dezvoltarea ofertei educaționale. Vorbim de un proces îndelungat și nu se poate realiza de la un an la altul în cazul universităților care nu au încă această experiență a parteneriatului cu actorii economici. Sunt strategii testate deja de UVT, ele funcționează, fapt confirmat și de numeroasele performanțe ale instituției pe plan național și internațional.