Revista >> Noiembrie - Decembrie 2015 [Nr. 180] >> Cercetare & Invatamant superior

Cât de bine sunt orientaţi studenţii în privinţa job-ului şi al tipului de companie în care ar dori să lucreze

Ioan Poclitaru

25 Noiembrie 2015

Tipul jobului dorit de studenţi
În afara studenţilor de la Ştiinţe Umane (Geografie, Jurnalism, Limbi străine), din care mai mult de jumătate au putut exprima jobul spre care doresc să se îndrepte, ceilalţi studenţi au putut face acelaşi lucru în proporţie mult mai mică. Niciun student urmând o specializare în domeniul Biotehnologiilor nu a ştiut în ce job ar dori să activeze ulterior. Şi-au putut exprima opţiunile pentru un job după absolvire 40% dintre studenţii facultăţilor economice, 42% studenţii la informatică, 28% viitorii ingineri, 35% studenţii la medicină, 36% cei de la facultăţi pedagogice şi de psihologie şi 58% studenţii la facultăţi de ştiinţe umaniste.

Acest lucru denotă o lipsă de viziune din punct de vedere al unei potenţiale cariere în domeniu, dar şi al cunoştinţelor despre domeniul în care studentul va urma să profeseze. Ambele deficienţe se pot remedia prin servicii profesionale de consiliere în carieră.

În funcţie de anul de studiu, 31.3% dintre studenţii anului întâi au putut exprima jobul dorit, 36.1% studenţii anului doi şi 25%. studenţii anului trei şi 100% studenţii din an terminal.

Tipul companiei în care studenţii ar dori să lucreze
Din punct de vedere al tipului de companie, rata de nominalizare a fost superioară celei de nominalizare a jobului dorit. Dacă în cazul jobului, la nivel general, 33.2% dintre studenţi au putut nominaliza ce tip de job îşi doresc, în cazul companiei 42.3% au putut spune în ce tip de companie doresc să lucreze. Acest lucru este justificat prin faptul de multe ori studentul, chiar dacă nu poate nominaliza un anume job, el îşi doreşte să lucreze în cadrul unei organizaţii pe baza imaginii pozitive care şi-a creat-o, imagine care poziţionează compania deasupra altora din punct de vedere al mediului de lucru şi al beneficiilor oferite angajaţilor.

În funcţie de domeniul specializării alese de student, procentul celor care au putut nominaliza compania dorită este de 61.5% pentru studenţii la Biotehnologii, 45.5% pentru studenţii la Economie şi afaceri, 34.5% pentru studenţii la Informatică, 48.5% pentru studenţii la Inginerie civilă, 55.6% pentru studenţii la Medicină şi farmacie, 40.9% pentru studenţii la Psihologie şi ştiinţele educaţiei, 22.2% pentru studenţii la Ştiinţe umane.

Dacă în cazul jobului dorit, nici un student de la Biotehnologii nu a putut puncta ce fel de job preferă, în cazul companiei dorite aceiaşi studenţi de la Biotehnologii au avut cel mai ridicat scor. Discutând cu studenţii pentru a înţelege de unde provine discrepanţă, am realizat că explicaţia este lipsa de practică. Până atunci singurele elemente concrete de practică cu care luaseră contact studenţii de la Biotehnologii fuseseră echipamentele din laboratoarele facultăţii. Deşi aveau informaţii despre domeniul economic în care se specializau, nu puteau nominaliza decât la un nivel superficial unul -două tipuri de companii existente în industrie, dar fără a putea exprima clar care este tipul de companie în care doresc să se angajeze.

Stagiul de practică le-a oferit informaţii despre care sunt principalele companii din domeniu şi ce produce fiecare dintre acestea. Aceste informaţii i-au ajutat pe studenţi să identifice tipul preferat de companie în care doresc să îşi dezvolte o carieră.

Ca şi în cazul răspunsurilor legate de jobul dorit, opţiunile studenţilor cu privire la tipul de companie dorită, în funcţie de anii de studiu, nu au variaţii majore. Studenţii anului întâi au specificat tipul de companie în proporţie de 40%, cei din anul doi în proporţie de 45.8%, iar cei din anul trei în proporţie de 37.5%.

Ce îi ajută pe studenţi să poată identifica jobul şi compania dorită?
Facultatea ar trebui să ofere studenţilor şedinţe de consiliere profesională efectivă. Am avut un caz în care un student la ştiinţe economice, care a parcurs fazele de consiliere şi practică, deşi era în anul 2 a hotărât să renunţe la specializarea pe care o urmă şi să se înscrie la o facultate de informatică, deoarece a realizat că se simte mult mai puternic atras de acest domeniu.