Revista >> Noiembrie - Decembrie 2015 [Nr. 180] >> IT&C

Smart City, între oportunitate și necesitate

Radu Ghitulescu

25 Noiembrie 2015

Conferința „Smart Cities of Romania“ a reușit să transpună conceptul de oraș inteligent în plan concret, prin exemple de soluții și abordări pragmatice. Iar prin diversitatea tematicilor abordate, nivelul ridicat al specialiștilor invitați și structura interactivă s-a impus ca una dintre cele mai importante manifestări locale dedicate problematicii „Smart City“.

„Smarter or better?„
O întrebare pertinentă și una dintre principalele concluzii formulate de către prof. univ. dr. ing. Anton Anton la finalul celei de a doua zile a Conferinței „Smart Cities of România“, eveniment care s-a constituit într-un adevărat maraton de intervenții și prezentări pe tema „smart“, abordată din varii perspective.

Structurate pe 10 sesiuni principale, subiectele din cadrul celor două zile de dezbateri și prezentări au acoperit o agendă vastă, de la nevoia de politici coerente la nivel național, nivelul de accesibilitate al instrumentelor de finanțare și gradul de replicabilitate al modelelor internaționale, până la abordări practice, soluții și studii de caz ale implementărilor realizate deja pe plan local.

„Sper că administrația publică din România, nu numai din București, este capabilă să conștientizeze importanța pe care o are conceptul «Smart City» pentru evoluția sa ulterioară. Administrația publică este însă un beneficiar și, de aceea, inițiativa aparține organizațiilor private implicate în promovarea soluțiilor dedicate orașelor inteligente și inițiativelor cetățenești coagulate în jurul unor interese bine definite. Iar conferința «Smart City of Romania» are meritul de a consolida dialogul dintre administrația publică și mediul de afaceri, care reprezintă forța motrice în această relație. În cadrul evenimentului, colegii mei au prezentat o serie de aspecte legate de managementul traficului rutier, contorizarea consumului de energie termică, strategia de salubrizare și tratare a deșeurilor și modul în care abordează Primăria Municipiului București situațiile de urgență. Ideea principală este însă integrarea unitară a tuturor acestor soluții inteligente, astfel încât să acționeze coerent, într-o colaborare eficientă."
Dan Darabont, viceprimar al Bucureștiului

Abordări la nivel guvernamental
Concluziile rezultate în urma a peste 50 de intervenții au evidențiat o serie de aspecte critice în abordarea problematicii „Smart City“ la nivel local.
Astfel, reprezentanții Guvernului și ai administrației prezidențiale - o prezență numeroasă în cadrul conferinței „Smart Cities of România“ - au dezbătut problema orașelor inteligente din perspectiva necesității unei viziuni și strategii naționale, evidențiind nevoia abordării unitare a problematicii și a conformității soluțiilor implementate atât cu standardele existente la nivelul UE, cât și cu nevoile reale ale cetățenilor.

Sorin Encuțescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a insistat asupra „transformării conceptului «Smart City» într-un domeniu științific de studiu“, care să fie abordat sistemic. La rândul său, consilierul prezidențial Constantin Dudu Ionescu a subliniat importanța managementului inteligent în implementarea proiectelor „smart“ și necesitatea parteneriatelor public-privat capabile să susțină dezvoltarea pe termen lung a unor astfel de intiative.

Problema transparenței abordată din perspectiva datelor deschise (Open Data), un criteriu esențial în evaluarea nivelului de inteligență al orașelor, a fost adusă în discuție de secretarul de stat Radu Puchiu. Reprezentantul Guvernului a evidențiat faptul că România ocupa la nivelul anului 2014 un meritoriu loc 16 în clasamentele internaționale Open Data Index.

Intervenția nu a tratat însă aspectul critic al interoperabilității bazelor de date publice, acuratețea acestora și faptul că gradul scăzut de interconectare existent la momentul actual afectează direct nivelul de eficiență al utilizării acestor resurse. Un aspect punctat de către unul dintre moderatorii conferinței, prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj (la acel moment directorul general UEFISCDI, actualmente Ministrul Educației Naţionale și Cercetării Ştiinţifice): „Am început să folosim eticheta «smart» pentru tot mai multe lucruri, fie că este vorba de orașe inteligente, «smart diaspora» sau specializare inteligentă. Este un semnal pozitiv că începem să abordăm sistemic și interdisciplinar aceste concepte. Dar trebuie să înțelegem că lucrurile evoluează tot mai rapid spre volume de date din ce în ce mai mari. Accesul deschis la sistemele de date publice este extrem de important pentru dezvoltarea mediului economic, dar ne ajută și în a avea evidențe pe baza cărora putem lua decizii cât mai bune. Din păcate, de foarte multe ori nu avem acces la aceste date. Și la fel de multe ori datele pe care colegii noștri le fac disponibile în mecanismele de tip «open access» nu sunt curate și nu le putem folosi.„

"Aș considera necesar ca viitoarele ediții ale conferinței «Smart City of Romania» să includă o serie de concursuri de tipul «Cel mai inteligent proiect de tip Smart Community». Sau poate chiar «Smart Territory», pentru că proiectul ELI-NP de la Măgurele poate fi un exemplu în acest sens. Suntem destul de motivați și «smart» - tematicile Smart City, Smart Grid și Big Data sunt priorități incluse în planul de specializare inteligentă al României. Și sunt reflectate nu doar în resursele naționale, ci și în fondurile structurale și în modul în care o bună parte din banii pentru inovare sunt folosiți pentru priorități. Avem resurse de cercetare și putem veni cu soluții inovatoare în zona aceasta, ceea ce reprezintă un element atractiv pentru companii."
Prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj, Ministrul Educației Naţionale și Cercetării Ştiinţifice

Nuanțări pragmatice
Spre deosebire de reprezentanții administrației centrale, cei ai administrației publice locale, ai autorităților cu atribuții de reglementare și ai asociațiilor și organizațiilor profesionale au nuanțat abordarea, exemplificând concret diferența dintre oportunitate și necesitate.

De exemplu, calea lungă pe care România o are de străbătut pentru a se alinia la obiectivele „smart“ ale UE a fost exemplificată concret în intervenția reprezentantului Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care a prezentat stadiul actual al de „digitizare a energiei“ la nivel local.

Abordări similare au fost susținute și argumentate și de către reprezentanții ARTS, ECOTIC, ARPIC, EURISC etc., care au accentuat faptul că, pentru a putea iniția și valorifică optim proiectele Smart City „insulare“ (accesibile la nivel local atât din perspectiva efortului financiar, cât și al nivelului de complexitate), este necesară prioritizarea identificării nevoilor reale ale comunității, realizarea unor analize periodice de rentabilitate a investiției și dezvoltarea proiectului astfel încât acesta să poată fi integrat ulterior într-un sistem coerent de management inteligent.

Modelul UPB
Răspunsurile practice la provocările cu care se confruntă orașele din România la momentul actual au fost oferite de către companiile participante (ZTE, Huawei, NEC, Orange, Telekom, Cisco, IBM, Siemens, Ericsson, UTI, Luxten, Bosch, Teamnet). Vorbitorii au evidențiat avantajul adoptării și utilizării unor soluții validate și confirmate prin proiecte implementate la nivel internațional, dar și local, proiecte ce pot fi replicate prin adaptarea la condițiile și nevoile fiecărei comunități în parte.