Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Monica Calotă, directorul ANPCDEFP: „Putem transforma România prin învățare!

28 Ianuarie 2016



Într-o Europă în care granițele dispar din ce în ce mai rapid, iar educația devine globală, transformarea României prin învățare nu mai reprezintă un simplu deziderat, ci o necesitate care presupune nu doar alinierea la directivele și normativele Uniunii, ci participarea și responsabilizarea tuturor actorilor implicați în efortul educațional și de formare profesională. Este un obiectiv ambițios pe care Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) reușește să îl transpună în practică de mai bine de un deceniu, cu rezultate din ce în ce mai vizibile la nivelul comunităților din întreaga țară. Care sunt mecanismele și instrumentele prin care este susținută această metamorfoză pe termen lung am aflat de la doamna Monica Calotă, directorul ANPCDEFP, împreună cu care am discutat despre evoluția și impactul celui mai important program pe care îl coordonează în România: Erasmus+



Care sunt principalele realizări ale Comunității Erasmus+ în 2015?
Prima ar fi menținerea interesului față de program, ilustrată de numărul de candidaturi (2.195 vs 2.210 în 2014), în condițiile în care rata de succes este de aproximativ 3/1, în medie, iar în unele sectoare chiar de 10/1. Acest lucru e de așteptat să genereze frustrare și descurajare, dar faptul că interesul față de program se menține arată că oportunitățile sale sunt importante pentru grupurile țintă. Această prima realizare conduce imediat la a doua: o rată de absorbție prin contracte de 100% a fondurilor Erasmus+ disponibile pentru România (peste 55.000.000 Euro). O a treia realizare importantă este implementarea unui program dens de cursuri de formare pentru scrierea de proiecte de mobilități și parteneriate strategice (49), prin rețeaua de formatori Erasmus+. În perioada octombrie-decembrie programul a acoperit 36 de județe și 7 Euroregiuni, cu un total de 776 de participanți, majoritatea fiind reprezentanți de organizații care nu au mai derulat proiecte finanțate de noi. Astfel s-au creat premisele unui bazin adecvat de selecție în 2016, având ca obiectiv și creșterea calității aplicațiilor care se vor depune. Regiunile în care se derulează cele mai multe proiecte sunt Nord-Est, București Ilfov și Sud-Vest. Încercăm pentru 2016 să creștem participarea și în regiunile Sud Muntenia și Sud-Est.

Bugetul Erasmus+ pentru 2016 este cu aproximativ 3,2 milioane de euro mai mare decât cel anterior. Acoperă acest plus cerințele la nivel național?
Încă din 1999, când începeam implementarea programului „Socrates“ în România, alocările bugetare nu au fost niciodată suficiente. Instituțiile și organizațiile de educație și formare au fost foarte interesate de aceste oportunități care oferă deschidere spre cooperare cu organizații similare din alte țări europene, schimb de experiențe și bune practici. În mare măsură interesul pentru proiectele gestionate de noi în numele Comisiei Europene s-a păstrat foarte ridicat și după începerea proiectelor finanțate prin fonduri structurale, deoarece acestea din urmă nu au finanțat cooperarea transnațională și au adus o birocrație excesivă comparativ cu regulile care au guvernat programele Socrates, Lifelong Learning, Tineret în acțiune sau care guvernează Erasmus+.

Cel mai acut se simte lipsa de resurse în sectorul educației adulților, unde bugetul extrem de mic (1.800.000 Euro) duce la un raport și de 10/1 între numărul de candidaturi și numărul de proiecte finanțate. În România, interesul pentru finanțările de tip Grundtvig (componenta de educație a adulților din programele precedente „Socrates“ și „Lifelong Learning“) a fost dintotdeauna foarte ridicat. Poate și pentru că aceste proiecte au acoperit lipsa unor scheme de finanțare naționale în acest domeniu pentru ONG-urile care au ca obiect de activitate educația adulților defavorizați. O altă limitare există la nivelul bugetului pentru mobilitățile cadrelor didactice, în sectorul preuniversitar. Este o cerere foarte mare față de bugetul alocat, extrem de mic în raport cu nevoile reale de formare continuă ale celor peste 250.000 de profesori români și cu nevoile de dezvoltare instituțională racordată la tendințele europene ale școlilor din România.

Cum a contribuit efectiv ANPCDEFP în 2015 la promovarea conceptului „Învață și dă mai departe“?
Două evenimente majore ar fi de menționat aici: conferința de valorizare „Învață și dă mai departe“ și CONNECTOR.

În cadrul primului eveniment au fost prezentate și dezbătute 16 proiecte de succes, cu impact în comunitate, în fața unui public care a reprezentat toate sectoarele de educație, formare profesională sau tineret. CONNECTOR, eveniment aflat la a doua ediție, s-a derulat, nu întâmplător, la Cluj, capitala europeană a tineretului în 2015, și a reunit peste 260 de participanți din 36 de țări într-un adevărat festival al schimbului de metode de educație nonformală, al învățării și practicării lor demonstrative în comunitate.

În cadrul evenimentului „Învață și dă mai departe“, care reprezintă momentul de bilanț al activității Agenției pe un an, unul dintre punctele-cheie abordate a fost cel al generării de impact în comunitate. Care sunt „poveștile de succes“ ale ANPCDEFP în acest sens?
Ceea ce face ca un proiect să fie de succes este relevanța sa pentru un context anume, impactul său într-o comunitate anume sau pentru un domeniu. Nu credem atât în rețete, cât în construirea unor proiecte care răspund nevoilor în mod riguros, care sunt astfel construite încât să poată continua și genera efecte pe termen lung. Din această perspectivă, toate proiectele care au fost prezentate în cadrul evenimentului au adus o schimbare în bine.

De exemplu:
• Asociația Provobis din Cluj derulează un proiect în cadrul căruia, împreună cu partenerii, creează profilul ocupațional al managerului de voluntari, dezvoltă standarde de calitate pentru managementul voluntarilor, un curriculum de instruire și un set de instrumente pentru validarea competențelor managerilor de voluntari. Toate aceste lucruri pot avea impact la nivel de sistem.
• Liceul Tehnologic Special „Beethoven“ din Craiova a creat, împreună cu parteneri din Danemarca și Italia, un instrument tip rețea de ONG-uri pentru adulți cu dizabilități prin care să dezvolte activități de economie socială.
• Fundația Ecologică Green din Iași a creat cu parteneri din 5 țări un instrument IT care să faciliteze monitorizarea și evaluarea activităților practice derulate de cursanți aflați în stagii de practică într-o altă țară și care să ofere o privire de ansamblu asupra evoluției lor pe perioada formării, dar și a rezultatelor școlii.

UMF Iași elaborează resurse educaționale digitale deschise (cursuri online, protocoale medicale, comunicare medicală, networking educațional și profesional) în domeniul medicinei paliative inovatoare.

Un alt aspect adus frecvent în discuție în cadrul evenimentului a fost cel al procentului de angajabilitate al noilor generații de absolvenți. Este acesta unicul indicator relevant?
În niciun caz procentul de angajabilitate nu e singurul indicator relevant. Transformarea României prin învățare va fi vizibilă când tinerii vor fi majoritar, responsabil și vizibil implicați în viața cetății, atât în orașe, cât și în mediul rural, iar din această implicare va rezulta o Românie care nu seamănă cu cea de azi! Fondurile pe care le avem noi la dispoziție sunt o picătură într-un ocean. Transformarea prin învățare ține de toți actorii implicați în învățare. Responsabilitatea cu care fiecare își derulează activitatea, colaborarea dintre ei sunt esențiale.

Cum reacționează autoritățile centrale și locale la inițiativele ANPCDEFP?
Autoritățile locale, în unele cazuri, au fost receptive la preluarea rezultatelor notabile în politici la nivel local. La nivel național am reușit să contribuim la adoptarea unor acte legislative sau documente strategice. De exemplu, prin rezultatele foarte bune acumulate în proiectele Serviciului European de Voluntariat, ANPCDEFP a contribuit, împreună cu Federația VOLUM, la inițierea textului Legii Voluntariatului, aprobată anul trecut, după ce anterior, în 2011 (Anul European al Voluntariatului), Agenția a coordonat grupul de lucru pentru recunoașterea competențelor dobândite prin voluntariat. De asemenea, am contribuit la emiterea unui Ordin comun al Ministerelor Educației și Muncii care reglementează utilizarea instrumentelor Europass și Youthpass în România; am participat prin experții noștri la construirea Strategiei naționale de învățare pe tot parcursul vieții, a celei de prevenire a părăsirii timpurii a școlii și a cadrului strategic pentru internaționalizarea învățământului superior din România.

Care sunt partenerii pe care vă bazați în aceste demersuri?
În promovarea rezultatelor parteneriatelor strategice ne bazăm pe colaboratorii noștri din rețelele de parteneri și, în primul rând, pe inspectorii responsabili cu proiectele educaționale europene din Inspectoratele Școlare Județene. Am creat și o nouă rețea a reprezentanților din Consiliile Județene, care, în timp, va reprezenta un sprijin în acest sens. Din păcate, mediul privat este foarte puțin receptiv la programul Erasmus+, parțial din cauza nivelului redus al granturilor, comparativ cu așteptările pe care le au.



Tags: Educatie, Erasmus

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Cristina Rigman
Buna ziua, as aprecia foarte mult daca numele organizatiei noastre ar fi corectat in textul articolului: la sectiunea "Invata si da mai departe" primul exemplu de proiect. Numele corect se scrie in doua cuvinte , Pro Vobis, iar numele conplet este Asociatia Pro Vobis - Centrul National de Resurse pentru Voluntariat. Multumesc!
01 Februarie 2016, 05:21:59