Revista >> Decembrie 2015 - Ianuarie 2016 [Nr. 181] >> Cercetare & Invatamant superior

Quo Vadis ICSI Râmnicu Vâlcea

Dr. Mihai Varlam

28 Ianuarie 2016

De cele mai multe ori „viaţa“ unei oganizații de cercetare seamănă izbitor de mult cu cea personală a membrilor săi, păstrând scala spaţială şi temporală. Există perioade faste, urmare a unor acumulări cantitative, atât în ceea ce priveşte capabilitatea umană, dar şi cea a mediului de lucru, în acest sens Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Rm. Vâlcea fiind un exemplu edificator.

Dr. Mihai Varlam, directorul Centrului National pentru
Hidrogen si Pile de Combustibil - ICSI Rm. Valcea

Cu o istorie de 45 de ani petrecuţi în domeniul dezvoltării tehnologiilor, evoluţia ICSI a fost direct influenţată de personalităţile sale, dar şi de principalele „sarcini“ ce i-au fost asignate. Atât Acad. Marius Peculea, fondatorul Institutului, cât şi directorul general, dr. Ioan Ştefănescu, sunt exemple de mentorat ştiinţific cu efecte directe asupra evoluţiei Institutului. Începând cu obiectivul iniţial – elaborarea tehnologiei de apă grea, dusă până la stadiul de transfer tehnologic către industrie, cunoscut ca primul caz de „success story“ al cercetării româneşti, şi continuând cu cele mai noi sarcini legate de energetica hidrogenului, dar şi de separări ale izotopilor hidrogenului, Institutul este un exemplu viu al faptului că o evoluţie pe programe de lungă durată este un beneficiu atât pentru cercetători, cât şi pentru aşa-numiţii „stakeholderi“ ai organizaţiilor de cercetare. Perioada scursă dintre cele două momente de referinţă menţionate mai sus a fost marcată tocmai de acumulări cantitative, de formare şi definire a unui personal de cercetare capabil să se reorienteze şi să se reconecteze la noile provocări ştiinţifice naţionale şi globale.

Un „nou Institut“
Momentul de faţă este marcat de o emulaţie ştiinţifică legată în special de „noul Institut“, creat practic ca urmare a implementării unor proiecte pe fonduri structurale (foto 1), dar şi a existenței colectivelor tinere de cercetători ce s-au format aici. Viziunea de a deveni un „formator“ de tehnologii în domeniul stocării energiei, întrevăzută iniţial numai din prisma capabilităţilor hidrogenului de a acţiona în acest sens, a adus cu sine şi antrenarea cercetătorilor în participarea în mod activ la această revoluţie. De altfel, promovarea unei „culturi a cercetării“ este o necesitate pentru orice organizaţie de cercetare, implicând toate componentele „vieţii de cercetare“, de la aspectele legate de leadership şi până la cele ce privesc carierele personale ale cercetătorilor.

Conceptul de bază în abordarea tehnologiilor
Posibilitatea de a schimba ceea ce până nu demult părea normal -utilizarea electricităţii în momentul în care era produsă, la orice scală de putere, de timp şi de locaţie- pare a reformula în mod drastic orice structură de furnizare electricitate, atât la nivelul reţelelor naţionale, dar şi la nivel individual. Stocarea energiei este în momentul de faţă un „Holly Grail“ al cercetării şi dezvoltării tehnologice, cu eforturi financiare şi umane semnificative pe întreg mapamondul. Dacă până în momentul de față singură tehnologie de stocare a energiei era bazată pe simplul pompaj hidro, cu limitări majore în ceea ce priveşte locaţia şi costurile de investiţie, aportul cercetărilor din diverse domenii a făcut posibile noi tipuri de tehnologii, aflate în diverse faze de dezvoltare, care ar permite o largă implementare a acestei noi componente energetice. Dat fiind că este cunoscut faptul că nu există un „silver bullet“ al tehnologiilor, o abordare multiplă a acestora în sensul hibridizării lor, dar şi a personalizării în funcţie de tipul aplicaţiei, este conceptul de bază pe care cercetătorii din ICSI sunt focalizaţi.

Concentrare pe dezvoltarea soluţiilor de integrare energetică și a celor de stocare
Mai mult, Institutul este puternic concentrat pe dezvoltarea de tehnologii de integrare energetică. Existenţa binecunoscutelor probleme energetice majore din diverse sfere ale activităţii umane, de la transporturi şi până la aplicaţii portabile, au sugerat necesitatea dezvoltării unor soluţii de integrare energetică. În acest sens, hidrogenul apare ca şi potenţial vector energetic, compatibil total cu celelalte existente -electricitatea şi gazul- cu o totală capabilitate de a unifica conceptul de energie atât pentru vehicule, cât şi pentru alimentarea cu energie electrică şi termică în mod sustenabil.

A face parte din largul efort de dezvoltare a soluţiilor de stocare a devenit o mândrie pentru cercetătorii din Râmnicu Vâlcea, dar şi o responsabilitate în respectarea termenilor definiţi în strategia de dezvoltare.

Un exemplu concret de acţiune în acest domeniu îl constituie realizarea şi deja funcţionarea la capacitate maximă a primului Laborator de dezvoltare baterii de tip Lithium-Ion şi Lithium-Polimer (foto 2), văzut ca şi instrument de lucru în elaborarea unor structuri de stocare cu densităţii de putere cât mai ridicate. Implementarea şi hibridizarea structurilor bazate pe baterii Lithium-Ion şi Pile de combustibil, pot duce la realizarea unor sisteme cu capabilitate ridicată de stocare dar, şi cu posibilitate de alimentare rapidă.

Pe drumul creării unei „școli“
Scopul final? Este dificil de anticipat şi tocmai aceasta este frumuseţea activităţii de cercetare. Pot fi întrevăzute numai obiecte parţiale, ce marchează parcursuri de drum, şi mai puţin „capătul de drum“. Peste toate însă, ceea ce se poate afirma este faptul că ICSI vrea să devină nu numai un furnizor de tehnologii, dar şi să creeze o „şcoală“ pentru absolvenţii de învăţământ superior ce ajung să lucreze aici. Probabil acest obiectiv este cel ce transpare peste orice program de cercetare şi defineşte capacitatea unei organizaţii de a aborda provocări inovatoare.