Revista >> Decembrie 2015 - Ianuarie 2016 [Nr. 181] >> Cercetare & Invatamant superior

IMT 2020: o viziune „high-tech“

Acad. Dan Dascalu

28 Ianuarie 2016

Facilităţi multi-TGE şi integrarea tehnologiilor

CE a introdus în Parlamentul European (iulie 2014) un „Manifest“: „Tehnologiile generice esenţiale – piatra unghiulară a renaşterii industriale europene“. Trebuie precizate două lucruri:
a. Europa militează pentru „reindustrializare“, deoarece a constatat că „cercetarea urmează industria“, aceasta îi afectează competitivitatea, ca urmare pierde pieţe şi locuri de muncă;
b. Reindustrializarea înseamnă şi retehnologizare, cu ajutorul fondurilor publice şi cu implicarea IMM-urilor inovative. IMM-urile nu au fonduri suficiente pentru a învesti în TGE, de aceea statul trebuie să se implice pentru a crea centre/platforme tehnologice multi-TGE, facilităţi deschise întreprinderilor. Acestea din urmă inovează, captează noi pieţe cu produsele lor şi creează noi locuri de muncă.

Unde are loc fabricaţia? Pe linii pilot multi-TGE, conform unui studiu (august 2015) elaborat de un consorţiu finanţat de CE. Se propune o combinaţie de politici de o complexitate încă nemaintâlnită în lumea „ecosistemelor de inovare“. Aceste linii pilot s-ar baza pe „utilizarea în comun a facilitaţilor“ din diverse regiuni. Gama de actori este foarte largă, de la mici întreprinderi, la universităţi. Ca şi în alte situaţii, SUA a acţionat mai devreme. La începutul anului 2012, Preşedintele Obama a iniţiat revigorarea industriei prin inovare, cu 15 noi institute unde lucrează în comun cercetarea şi industria. În 2013 programul a fost extins cu alte 45 de institute. În prezent primele 5 institute au devenit operaţionale printr-o alocare de un miliard de dolari. S-a constatat că fără a face investiţii publice în „linii pilot“, aşa numita „vale a morţii“, care separa cercetarea de producţie, nu va putea fi traversată şi impactul în societate a noilor tehnologii va fi absent.

Un obiectiv strategic al IMT este integrarea TGE într-o platformă tehnologică multi-TGE, prin centrul de micro-şi nanofabricație IMT-MINAFAB, cu includerea noului centru CENASIC.
Principial vorbind, unele tehnologii generice au deja legături intrinseci: micro-nanoelectronica, fotonica şi respectiv nanotehnologiile se suprapun parţial. Nu există corelaţii între toate tehnologiile generice. Cele mai profitabile (şi des întâlnite) corelaţii sunt între:
• micro-nanoelectronică şi fotonică;
• nanotehnologii şi materiale avansate (cele 4 TGE menţionate deja intră şi în „arsenalul“ IMT);
• materiale avansate şi metode avansate de fabricaţie.

Integrarea profundă a tehnologiilor la nivel de material sau proces reprezintă o provocare majoră (ultima TGE, nemenţionata până acum: biotehnologia industrială). Mult mai abordabilă este combinarea tehnologiilor la nivel de componentă sau (sub)sistem (se asamblează componente realizate în tehnologii diferite). De aici – avantajul IMT de a fi activ în câteva verigi are lanţului valoric, după cum am menţionat deja mai sus.

Cei îi mai lipseşte IMT pentru a-şi valorifica potenţialul în „high-tech“, unic în România?

Un pas important este aşteptat în curând: deschiderea finanţării pentru proiectul IMT cu acronimul TGE-PLAT (fonduri structurale, 2016-2020), care susţine o gamă largă de acţiuni (de la consultanță la activităţi CD bazate pe TGE), pe direcţia de specializare inteligentă „TIC, spaţiu şi securitate“, în beneficiul unor firme (există scrisori de interes de la 17 firme din Regiunea de Dezvoltare Bucureşti – Ilfov). Dacă se doreşte mai mult decât un demonstrator sau o fabricaţie de mică serie, pasul următor ar fi acela de a accesa (cu fonduri private) o fabricaţie în exterior (există zeci de facilităţi în lume, inclusiv în Europa, care lucrează „la comandă“).

Ce altă şansă există de a deschide acces la fabricaţie, eventual printr-o finanţare europeană? CE a finanţat deja linii pilot (în parteneriat public-privat). Există şansa de a accesa, prin proiecte în consorţiu (facilităţi care vor fi utilizate în comun) finanţarea aşteptată pentru linii pilot multi-TGE (a se vedea mai sus). În 2014 IMT a fost cooptat de un consorţiu foarte puternic pentru o reţea avansată de nanofabricație, dar nu a câştigat decât … experienţă, deoarece propunerea respectivă (EUMINAfab 2) nu a fost finanţată de CE. Alte oportunităţi (care nu ar face decât să crească probabilitatea României de a intra în consorţii europene) ar fi o investiţie din fonduri structurale sau, de ce nu, o investiţie privată a unei multinaţionale.

Pentru ca pionieratul IMT în high-tech să aibă efecte pe termen lung pe plan național, el trebuie să trezească interesul statului, al universităților (pentru resurse umane) și al antreprenorilor, într-o acțiune bine corelată, specifică strategiei pentru specializare inteligentă. Strategia IMT nu este suficientă.