Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Stagiile de practică și gândirea de antreprenor

29 Ianuarie 2016



  • Află cine ești și ce poți face azi, ca să devii ce îți dorești, mâine

Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 22%, România (aflată în preajma mediei europene de 20%) are ca temă urgentă descătușarea potențialului antreprenorial al acestora și popularea spațiului economic cu organizații inovative și vivace, apte să reducă rapid decalajul României față de Occident. Și mă gândesc nu doar la decalajul indicatorilor economici, dar și la cel cultural, la impactul social al generației tinere, născută sub semnul schimbării și având noul ca motivație supremă.



Eurobarometrul arată că, în timp ce jumătate dintre tinerii europeni între 15 și 24 de ani își manifestă entuziast dorința de a deveni antreprenori, doar 40% dintre aceștia consideră fezabilă această opțiune. Nici România nu stă diferit, dacă restrîngem segmentul demografic la studenți. Un studiul APT, efectuat în cadrul proiectului SIMACTIV de integrare a studenților pe piața muncii, arată că dorința de a-și deschide propria afacere este strâns legată de trăirea nemijlocită a unei experiențe semnificative de muncă într-o organizație, respectiv un stagiu de practică.

Dintr-un stagiu de practică fiecare student își extrage, spontan și intuitiv, elementele care fie îi confirmă sau ajustează opțiunile de carieră déjà formate, fie îl redirecționează către o zonă mai benefică aspirațiilor și personalității sale. Eficiența, în acest sens, a unui program de practică, este asigurată doar dacă include teste vocaționale și evaluări ale abilităților cognitive, dublate de chestionare și discuții individuale cu studenții, privind opțiunile de carieră, înainte și după finalizarea stagiului. Printr-un astfel de program complex de evaluare și consiliere au trecut aproape 400 de studenți bucureșteni, dintre care jumătate au efectuat și stagii de practică.

Ca parte a echipei de consilieri din cadrul proiectului, am avut destule dialoguri cu studenții, purtate într-un promițător registru de sinceritate și încredere absolută, ca să pot formula câteva concluzii:

1. Nivelul insuficient de auto-cunoaștere care să susțină un plan realist de carieră, inclusiv antreprenorială.
Un procent alarmant dintre studenții consiliați, fie aleseseră tipul de studii, după „moda timpului“ sau sfatul celor apropiați, fie se aflau la a doua facultate, după abandonarea celei dintâi, din motive de „nepotrivire de caracter“. S-au derulat teste vocaționale și de abilități cognitive, urmate de ședințe de consiliere în grup și individuale. O treime dintre studenți proveneau de la facultăți din zona științelor umane, plus ale educației și psihologiei, ceea ce a reprezentat un factor important în obținerea unui feed-back cât mai detaliat și mai nuanțat de la studenții respectivi. Cu o capacitate de înțelegere mai rafinată a contextului, ei sunt familiarizați cu mecanismele psihologice, în relaționarea inter-personală.Inclusiv la locul de muncă, în rolurile profesionale. În grupul total al studenților consiliați, intenția antreprenorială, ca obiectiv de carieră din top 5, apare la 29%, dar, pe acelasi eșantion, interesul antreprenorial (ocupațional) se manifestă la numai două treimi dintre cei 29%. Practic doar un student din cinci are atât obiective cât și interese (vocația) ocupaționale antreprenoriale. Altfel spus, doar unul din cinci studenți are și vocația și intenția antreprenorială.



2. Efectul de motivare al unui stagiu de practică, în direcția antreprenoriatului.
Studenții care au fost consiliați, fără a efectua și un stagiu de practică, au demonstrat, în urma testelor vocaționale, interese antreprenoriale doar în proporție de 15%. Iar jumătate dintre ei, care, ulterior consilierii, au fost integrați și în stagii de practică de câte trei luni, au răspuns pozitiv în proporție de 44.9%, la întrebarea legată de intenția antreprenorială. Însăși dorința de a efectua un stagiu de practică demonstrează interesul lor de a cunoaște nemijlocit ce înseamnă munca într-un mediu organizațional, de a-și înțelege mai bine opțiunile de carieră și a-și calibra viitorii pași, după absolvire. Nu în ultimul rând, având în vedere că acest chestionar a fost completat după stagiul de practică, cifra de 44.9% arată confirmarea intenției de a experimenta într-o posibilă direcție antreprenorială. În ceea ce privește respingerea ideii de antreprenoriat, sunt relevante motivele invocate: impredictibilitatea legislației și birocrația excesivă care au dus la cronicizarea corupției.



3. Stagiul de practică nu aduce doar consolidarea cunoștințelor teoretice, tehnice.
În primul rând aduce încredere în sine, direcție și perspectivă. Pe scurt, primul pas spre maturizarea socială. Este relevantă povestea unui student la IT, implicat, pe perioada practicii, într-un proiect de recrutare, pe care l-a finalizat în condiții de performanță. După cum se vede, nici o legătură cu studiile de informatică! Și totuși… Iată ce spune Dorin Maican: „Un punct bun în programele de practică e că poți experimenta, înveți ceva nou, începi să înțelegi mai bine ce îți dorești să faci mai departe, dar descoperi și ce înseamnă mediul de business.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite