Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

O nouă primăvară īn cercetarea romānească

22 Martie 2016



• Buget mai mare cu 33% • Priorități transformaționale • Noi instrumente de finanțare

Sistemul CDI beneficiază în 2016 de o suplimentare de buget de 33%, de un nou management la nivelul ANCSI, precum și de noi instrumente de finanțare în cadrul Planului Național de Cercetare și Dezvoltare și Inovare III 2015-2020, lansat la începutul lunii martie. Noutățile au fost comunicate de ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, în cadrul unei conferințe de presă în care și-a prezentat și argumentat prioritățile mandatului său.


Având avantajul cunoașterii îndeaproape a atuurilor și a provocărilor specifice cu care se confruntă sistemul de cercetare-dezvoltare-inovare românesc, prioritățile ministrului Adrian Curaj sunt axate pe o serie de obiective clar definite: încurajarea și recunoașterea performanței internaționale a cercetătorilor români; atragerea și menținerea tinerilor în sistemul de cercetare autohton; apropierea și implicarea diasporei științifice în proiecte cu impact local; dezvoltarea programului „România inovează“; lansarea unor proiecte flagship, precum proiectului cu caracter transformațional Laser Valley-Land of Lights.



Anunțul majorării bugetului cercetării cu 33% a fost făcut de către ministrul Adrian Curaj în contextul necesității critice a creșterii nivelului de predictibilitate a cercetării românești și de recâștigare a credibilității inițiativelor lansate de-a lungul anilor și neonorate integral. „Am făcut promisiuni celor care au decis să se întoarcă în țară. Au revenit cercetători deosebiți, dar nu ne-am ținut de promisiuni pentru că proiectele au fost subfinanțate sau finanțarea s-a decalat an după an. Le-am promis celor din țară că le oferim condiții deosebite pentru a-și pune în valoare expertiza și experiența, dar din păcate nu ne-am ținut de promisiuni an după an, și proiectele s-au prelungit de la 3 ani la 4 sau 5 ani. Am investit în infrastructura de cercetare din fonduri europene, dar nu am reuşit să avem proiecte pentru cei performanţi, astfel încât aceste infrastructuri să fie valorificate. Anul acesta reuşim însă să reintrăm pe linia bună. Este primul an din ultimii 7 când apare o creştere de buget şi este o creştere semnificativă, care estimez că va continua şi în 2017, cu minim 30%“, a declarat ministrul Adrian Curaj.
Respectarea țintelor de creștere a bugetului cercetării este importantă atât pentru atingerea obiectivului de alocare pentru CDI a 1% din PIB în 2020, cât și pentru creșterea nivelului de implicare a mediului privat, în condițiile în care predictibilitatea resurselor din zonă publică oferă credibilitate și contribuie decisiv la atragerea investițiilor private, precum și la noi dezvoltări tehnologice ce pot ridica nivelul naţional de competitivitate.
Un prim pas în ameliorarea nivelului de predictibilitate a fost anunțat deja: creșterea cu o treime a bugetului pentru 2016 a permis închiderea proiectelor restante din Planul NaționaI II și lansarea Planului Național III 2015-2020. La sfârșitul lunii martie vor fi anunțate competițiile și calendarul acestora pentru anii următori.

Stimularea performanței internaționale a cercetătorilor români

O prioritate a mandatului ministrului Educației și Cercetării este reprezentată de îmbunătățirea instrumentelor de încurajare și recunoaștere a performanței internaționale a cercetătorilor români, inițiativă destinată să creeze masă critică și să reducă fragmentarea cercetării românești. Pentru a impulsiona creșterea interesului în această direcție, Adrian Curaj a anunțat crearea unui sistem de recompensare, care prevede: premierea articolelor științifice publicate în reviste cu impact ridicat, de genul Nature şi Science; premierea autorilor de proiecte reprezentative în cadru internațional, îndeosebi a celor de tip ERC-European Research Council; oferirea unui bonus instituțional de 25% din valoarea grantului câștigat la nivel european.
Mesajul ministrului se dorește a fi clar, direct și simplu: „vă recunoaștem nu doar cu diplome, ci și cu resurse financiare“.

Atragerea și menținerea tinerilor cercetători
Un al doilea aspect critic nominalizat de către ministrul Adrian Curaj a fost cel al „întineririi“ cercetării românești, în contextul în care media de vârstă a sistemului CDI autohton este din ce în ce mai ridicată. Fenomenul de îmbătrânire are două cauze principale: scăderea afluxului de tineri în sistemul de cercetare și, pe de altă parte, „migrația creierelor“, proces vizibil și în alte domenii, cum ar fi, de exemplu, cel de sănătate.
O primă măsură propusă de Adrian Curaj pentru creșterea nivelului de atractivitate este cea a creării unui mecanism de scutire de taxe pentru salariile tinerilor cercetători. „Avem nevoie de condiții potrivite pentru tineri și am încredere că o astfel de atitudine și o astfel de decizie vor fi importante. Ne gândim la tineri până în 35 de ani, însă avem studii de fezabilitate și până în 40 de ani“, a argumentat ministrul, subliniind că acesta este un „mesaj puternic legat de dorința noastră de a-i atrage și a-i menține pe cei buni în cercetare-dezvoltare-inovare“.
O altă inițiativă susținută de oficialul MENCS este crearea unui Global Grant din fonduri europene, astfel încât bursele de doctorat să fie complementare cu bursele din fonduri structurale și cu resursele alocate tinerilor în programul național.
O a treia măsură, integrată deja în Planul Național III, prevede acordarea, cu începere din acest an, de burse pentru absolvenții de liceu care doresc să urmeze o carieră în cercetare, care au obținut medalii la olimpiadele internaționale și sunt studenți în primul an de studii de licență.

Apropierea de diasporă
O altă măsură care urmărește atenuarea efectelor fenomenului de „brain drain“ pentru România este creșterea numărului de proiecte care implică participarea reprezentanților din diaspora științifică românească. Demersul ministrului Adrian Curaj în acest sens este structurat pe ideea nevoii ca reprezentanții cercetării din diasporă să cunoască și să înțeleagă rezultatele și progresele sistemului CDI autohton pentru a iniția proiecte de cercetare comune și pentru a se implica în activități de mentorat în folosul tinerilor cercetători români. Pentru atingerea acestui deziderat, Conferinței „Diaspora în cercetarea științificã și învãțãmântul superior din România“, care se va desfășura anul acesta la Timișoara, i se va adăuga un mecanism de granturi dedicate cercetătorilor români din străinătate. Măsura prevede atât acordarea de granturi de mobilitate pentru seniori, timp de o săptămână, cât și pentru tinerii cercetători cu doctorat şi cu stagiu de post-doctorat în străinătate, pe perioada unei luni. „Sunt granturi prin care cercetătorii seniori din străinătate vor veni să conferențieze, să vadă ce se întâmplă în România și dacă pot face proiecte împreună cu colegii lor de aici. Cercetătorii mai tineri vor avea ocazia să-și amintească de colegii lor din țară, vor putea să se gândească la inițierea unor proiecte comune, la conectarea laboratoarelor în care ei lucrează acum cu laboratoarele din România. Nu în ultimul rând, văzând dinamica sistemului de cercetare, se vor putea gândi mai târziu că există o posibilitate de a se întoarce în România“, apreciază Adrian Curaj.

Accent pe inovare
Un punct esențial pentru actualul minstru al Educației și Cercetării vizează dezvoltarea programului „România inovează“, care urmărește creșterea capacității de inovare la nivel național și îmbunătățirea mecanismelor de transfer tehnologic și a interacțiunilor dintre mediul economic și instituțiile de cercetare-dezvoltare.
Programul prevede suplimentarea sistemului de vouchere de inovare (prin care se acordă „Cecuri de inovare“ IMM-urilor care au proiecte cu grad ridicat de inovare în domeniile de specializare inteligentă și în cele de prioritate publică) cu un nou proiect. Intitulat Bridge Grant, acesta are menirea de a consolida relația dintre mediul universitar și industrie. „Industria are probleme și o infrastructură tehnologică pe care și-o dorește optimizată. Universitatea are oameni care pot să ofere această expertiză. Nu alocăm bani firmelor, ci alocăm bani furnizorilor de servicii, adică universității și tinerilor, astfel încât aceștia, împreună cu profesorii lor, să meargă în companii să rezolve probleme“, a explicat Adrian Curaj. Ministrul a insistat asupra faptului că Bridge Grant nu va reprezenta un sistem de ajutor de stat pentru companii, dar că acestea vor trebui să decidă dacă au fost sau nu ajutate de către universități. Condiția este ca sumele să poată fi încasate de unitățile de învățământ superior în funcție de modul în care companiile vor evalua calitatea serviciilor oferite.
O altă direcție de dezvoltare a programului „România inovează“ este reprezentată de proiectul lansat deja cu Ministerul Apărării Naționale pentru operaționalizarea componentei de New Advanced Technologies, urmând ca oferte similare să fie lansate și către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Sănătății. „Ministerul respectiv, oricare ar fi el, vine și finanțează o parte a proiectului, iar Cercetarea finanțează o altă parte, astfel încât să avem soluții inovative cu care România să poată fi competitivă național, regional și internațional“, a declarat oficialul MENCS.





Dezvoltarea proiectelor flagship


Nu în ultimul rând, ministrul Adrian Curaj consideră prioritar demararea unui proiect fanion cu caracter transformațional, Laser Valley - Land of Lights, asociat proiectului ELI-NP de la Măgurele. Conceptul acestui proiect are la bază dezvoltarea integrată teritorială a zonei Măgurele, pentru a crește potențialul acesteia la nivel de business de înaltă tehnologie. „Am elaborat un studiu concept prin care ne propunem să aflăm cum un teritoriu precum Măgurele - unde știința și tehnologia sunt la frontiera cunoașterii, unde ai institute puternice în care lucrează peste 1000 de cercetători și un proiect internaţional unic în lume, focalizat pe laser şi fizica nucleară - poate deveni atractiv pentru a trăi, a educa, a face ştiinţă, inovare şi, în cele din urmă, business high-tech“, a explicat ministrul Adrian Curaj.
Deși proiectul este încă în fază incipientă, au fost demarate deja o serie de inițiative. Prima dintre acestea constă în lansarea unui concurs internațional de urbanism, la care sunt invitate să participe cu proiecte școlile de arhitectură din Europa, dar și din afara acesteia. Concursul de urbanism vizează dezvoltarea zonei Măgurele până la Lacul Mihăilești și ia în calcul posibilitatea dezvoltării proiectului portuar 1 Decembrie. Este important ca zona Măgurele să fie conectata optim, astfel încât mesajul „30 de minute aeroport, 30 de minute Dunăre“ să devină realitate. Cele mai interesante 30 de proiecte selectate urmează să fie prezentate în septembrie în cadrul unei conferințe internaționale la care vor veni miniştrii europeni ai educaţiei, comisarii care au marcat acest proiect prin deciziile lor şi reprezentanţi din business, din mediul privat. Mesajul acestui eveniment este o invitație adresată întregii comunități științifice internaționale de a face high-tech business la Măgurele. „Viitorul începe cu ce îți propui să faci“, a concluzionat ministrul Adrian Curaj.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite