Revista >> Februarie - Martie 2016 [Nr. 182] >> Cercetare & Invatamant superior

Investiția în angiografie va revoluționa în România tratamentul bolilor cardiovasculare și al tumorilor

Diana Evantia Barca

22 Martie 2016

• Un proiect de anvergură națională dezvoltă infrastructura de cercetare în domeniu și oferă pacienților o nouă șansă la viață

Academia de Științe Medicale (ASM) își reafirmă rolul de pol de excelență în cercetarea românească prin conducerea unui proiect de importanță națională majoră, „Dezvoltarea infrastructurii publice de cercetare-dezvoltare și crearea de noi infrastructuri“. Proiectul, lansat în ianuarie 2015, va permite dezvoltarea unor centre medicale performante în cercetare și asistență medicală - infrastructură uniform răspândită geografic, ce va fi folosită în beneficiul populației - și va crea înaltă specializare pentru mai multe ramuri de investigare cardiologică radiologică. 17 centre de cercetare (unități medicale) din țară vor fi dotate cu aparatură medicală performantă, iar implementarea la nivel național a unor tehnologii moderne de investigare va schimba fundamental procedurile generale de diagnostic și tratament. Programul beneficiază de un buget de peste 112 milioane de lei și este considerat de reprezentanții ASM al doilea ca importanță științifică națională, după ELI-NP, laserul de la Măgurele.

Prin utilizarea unei tehnologii moderne performante în angiografie (studiul vaselor sangvine), pentru prima data în România va fi creat un model de bună practică în domeniul cercetării medicale, în vederea diagnosticării și formulării strategiei terapeutice în cazul unor domenii de patologie de importanță majoră: bolile cardiovasculare și tumorile.

17 centre performante de cercetare în angiografie
Obiectivele formulate în cadrul acestui program, care-și propune apropierea performanței medicale de populație, implică o creștere semnificativă a capacității naționale de cercetare și dezvoltare, scop realizabil prin utilarea a 17 unități medicale uniform distribuite în România, care vor deveni centre de cercetare de performanță în domeniul angiografiei. Printre aceste centre, dintre care unele au deja experiență și specialiști calificați în domeniu, se numără Spitalul Universitar de Urgență din București sau Institutul Clinic Fundeni, alături de Spitalele Clinice Județene de Urgență din Constanța, Suceava, Timișoara, Brașov sau Satu Mare. Experții implicați în acest proiect și-au propus să realizeze o amplă cercetare clinică, în care vor fi incluși, în medie, aproximativ 100 de pacienți, diagnosticați și tratați în fiecare centru de cercetare. Observațiile obținute în cursul acestor investigații vor fi incluse într-o bază de date exhaustivă, care-și va dovedi importanța în fundamentarea statistică a concluziilor semnificative de diagnostic și tratament și, mai ales, în formularea strategiilor de dezvoltare pentru Ministerul Sănătății.

„O etapă preliminară a cercetării, aflată deja în derulare de câteva luni, va fi identificarea pacienților care necesită aceste investigații. În acest mod se creează o bază de date riguroasă care va permite ulterior analiza statistică și evaluarea rezultatelor. În 2016 vom intensifica această activitate, o dată cu sarcinile de diseminare a informațiilor privind noile metode de diagnostic și tratament, campanie gândită astfel încât pacienții să ni se poată adresa cu ușurință. Fiecare centru de cercetare va avea datoria să trateze acești bolnavi și, în același timp, să le încadreze datele în rigorile specifice de cercetare. Urgența, ca și până acum, va avea prioritate. Finanțarea acestui proiect permite deocamdată tratarea gratuită a acestor pacienți”, detaliază etapele derulării acestui program prof. dr. Radu Deac, managerul proiectului și vicepreședintele Academiei de Științe Medicale.

Rețele naționale de cercetare și un centru de cercetare în angiografie

Proiectul derulat de Academia de Științe Medicale își propune printre obiectivele principale și crearea de rețele naționale de cercetare-dezvoltare prin înființarea Registrului Național de Tratament Intervențional al SCA (Sindroame Coronariene Acute), Registrul specific pentru bolnavii cu stenoze arteriale cervico-craniene, Registrul cardiopatiilor congenitale și Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor periferice. Nu în ultimul rând, programul are ca scop implicarea specialiștilor și tinerilor de înaltă calificare în realizarea obiectivelor științifice, prin crearea unui centru de formare în domeniul angiografiei.

Fundament pentru noi abordări în tratarea afecțiunilor coronariene
Centrele incluse în acest program, care vor fi specializate în anumite tipuri de investigație, vor fi dotate cu sisteme angiograf de ultimă generație, care vor permite, printre altele, studierea, din perspectivă terapeutică, a stenozelor semnificative hemodinamic ale arterelor cervico-craniene, dar și dezvoltarea de noi tehnici hibride în tratamentul anevrismelor, ca alternativă a tehnicilor de chirurgie deschisă. Noile angiografe își vor dovedi utilitatea și în evaluarea abordului endovascular (angioplastie), ca alternativă la bypass-ul infrainghinal chirurgical, procedură de importanță majoră pentru salvarea de la amputație a membrelor cu ischemie critică sau picior diabetic.

„Proiectul și-a propus să lămurească, printre altele, comparația între operațiile deschise și procedurile noi, endovasculare, pe care le practică cardiologia intervențională. Din păcate, un singur centru va fi specializat în acest domeniu, Spitalul Universitar, care va dezvolta această tehnică hibridă și va compara diversele tipuri de tehnici în diferite circumstanțe, de la nivelul inimii, până la nivelul aortei. Dilatarea exagerată a aortei și a ramurilor acesteia reprezintă un eveniment catastrofic în viețile pacienților, care poate duce până la pierderea vieții acestora. Urmează să stabilim care metodă de investigare și tratament este mai eficientă în cazul acestor afecțiuni”, declară profesorul Radu Deac.
O parte consistentă a proiectului coordonat de Academia de Științe Medicale se referă la întreaga problematică asociată infarctului miocardic, zonă în care cardiologia intervențională a ajuns la performanțe până acum nebănuite. “Dacă o persoană care suferă de infarct miocardic acut ajunge în decurs de 3-4 ore într-unul dintre centrele de cercetare modernizate în cadrul acestui proiect, i se poate salva viața prin metode parțial invazive, neoperatorii. Intervenția rapidă este importantă, pentru că viața depinde de timpul în care pacientul ajunge să beneficieze de asistență specializată. Desigur, nu poți aduce un pacient de la Satu Mare la București, prin urmare aceste centre urmează să fie distribuite uniform în țară. Performanța trebuie să meargă către populație și să devină o realitate medicală incontenstabilă”, subliniază prof. Radu Deac.

În încercarea de a aduce o viziune modernă în abordarea bolilor cardiace, proiectul își propune implementarea în România a conceptului Heart-Team în tratarea afecțiunilor coronariene cronice. Este vorba despre un concept foarte actual în lumea vestică, în special în SUA, ce permite o altă abordare a bolilor coronariene cronice, a leziunilor vaselor coronare care, dacă evoluează până la un anumit stadiu, duc mai întâi la angină pectorală și, în cele din urmă, la infarctul miocardic. Potrivit acestui concept, un chirug cardiovascular izolat nu poate fi pe deplin eficient în luarea deciziilor, prin urmare misiunea îi va reveni unei echipe de experți, care va stabili în consens diagnosticul unui pacient și cel mai bun tip de tratament. Aceste echipe vor fi formate și specializate în fiecare dintre cele centrele de cercetare incluse în acest program, astfel încât, pe termen lung, metoda să fie complet asimilată de sistemul medical românesc.