Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Cercetătorii de la Agronomie au contribuit la producerea biokerosenului ce va fi utilizat pe aeroportul din Oslo

22 Martie 2016



Din acest an cerul Europei va fi mult mai verde. Cercetătorii de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București, în parteneriat cu experți de la Centrul de cercetări BIOTEHGEN, au participat la stabilirea tehnologiei de cultivare a camelinei și la obținerea unui soi nou, aflat în curs de omologare la Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor -ISTIS. Biokerosenul obținut din ulei de camelină va fi utilizat pe aeroportul din Oslo de către companiile Lufthansa Group, SAS și KLM Royal Dutch Airlines.

Cercetările s-au derulat în cadrul programului ITAKA, finanțat prin Programul Cadru 7 pentru cercetare al Uniunii Europene, și este, la nivel mondial, prima inițiativă de punere în funcțiune a unui întreg flux continental de obținere și utilizare a biokerosenului, de la producția durabilă de materie primă, până la livrarea acestui combustibil pentru zbor, prin mecanisme normale de alimentare. Pentru efectuarea de zboruri la începutul acestui an, biocombustibilul este disponibil pe Aeroportul din Oslo încă din 22 ianuarie 2016. Biokerosenul a fost obținut prin utilizarea uleiului de camelină obținut în Spania și România. Cultura de camelină a fost obținută și ameliorată de colectivul USAMV în anul 2015 pe 120 ha, în 5 locații din România. Rezultatele acestei cercetări reprezintă un important pas înainte în contextul dezvoltării politicilor europene privind utilizarea biocarburanţilor, măsuri gândite pentru a proteja resursele limitate de combustibili fosili şi pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră produse prin utilizarea combustibililor fosili în sectoarele energie şi transport.

Biokerosenul obținut din ulei de camelină va fi utilizat de companiile Lufthansa Group, SAS și KLM Royal Dutch Airlines. Până la primul zbor efectuat cu acest biocombustibil, noile tehnologii reprezentau un motiv de concurență între companiile mari de aviație - KLM, Air France, Lufthansa-, însă, de curând, acestea s-au unit în consorții, având ca obiectiv pe termen lung construirea fluxului de utilizare a biokerosenului în toate aeroporturile din Europa. Parteneriatul între diferite companii aeriene este doar un prim pas către utilizarea în zboruri comerciale curente a biocombustibilului obținut din ulei de camelină. Pentru această primă utilizare comercială, biokerosenul necesar se obține la rafinaria din Porvoo, aparținând companiei Neste-Oil, de unde este transportat direct în sistemul de stocare și distribuție al aeroportului din Oslo. Acest combustibil nu va înlocui total kerosenul calsic, dar aeroportul va folosi permanent un amestec de combustibil clasic cu până la 20% biocombustibil.



„Primele experimente de cultivare a camelinei în scopul obținerii de biocombustibil pentru aviație au fost demarate în România încă din 2010, în cadrul unui proiect finanțat de compania Airbus, în parteneriat cu compania Camelina Company din Spania și compania TAROM”, spune prof. univ. dr. Ștefana Jurcoane, prodecanul Facultății de Biotehnologii din cadrul USAMV-București și coordonator Partener România în cadrul ITAKA. Studii semnificative în domeniul biocombustibililor pentru aviație au fost derulate, la nivel mondial, în Statele Unite și Japonia. În America au fost testate primele zboruri cu astfel de combustibili încă din 2010, momentul în care noi abia începeam aceste cercetări. Proiectul ITAKA și-a stabilit, însă, propriile-i recorduri, printre care și construirea unui întreg flux de zbor, proces în care sunt implicați mulți parteneri importanți, care și-au asumat roluri specifice foarte clar definite. „Noi am avut misiunea de a implementa întregul circuit de cultivare a camelinei. În cadrul proiectului cu titlul Camelina value chain, USAMV a testat posibilitățile de cultivare a camelinei în șapte locații din România, obținând, după presare, 5000l de ulei de camelină, prelucrat și transformat ulterior, prin hidrotratare, în biokerosen – o operațiune realizată de compania Honeywell (US). Sigur, cantitatea este mică, gândind că pentru uzul comercial ar fi necesare poate sute de mii de tone. Dar acesta a fost un prim experiment, făcut în România, pe instalații de presare locale. Camelina poate fi cultivată în țările Europei de Est și în țările nordice, cu rezultate bune în ceea ce privește producția la hectar (2-3 tone/ha). Se obțin aproximativ 500 l biokerosen/ha. Producția de ulei poate fi făcută local în fiecare țară, dar transformarea în biokerosen se va face deocamdată în Finlanda”, explică Ștefana Jurcoane.

20 de experți români au pus la punct materia primă necesară realizării biokerosenului
Expertiza tehnică, dublată de calitatea resursei umane şi de relevanţa infrastructurii de cercetare-dezvoltare a recomandat USAMV-BIOTEHGEN pentru a fi parte din acest proiect internaţional de anvergură, ITAKA, în care au fost implicați 16 parteneri din UE. Rolul specific asumat de USAMV-BIOTEHGEN în dezvoltarea proiectului ITAKA constă în ameliorarea soiurilor de camelină existente, alături de îmbunătățirea tehnologiei de cultivare, în sensul adaptării culturii pe terenuri degradate sau poluate. Tema a fost rezolvată de cercetători din cadrul USAMV-BIOTEHGEN București, un colectiv format din 20 de specialiști de la diverse facultăți din cadrul Universității. De la Facultatea de Agricultură au fost cooptați specialiști în cultivarea plantelor, implicați în stabilirea tehnologiei de cultură. Experții de la Laboratorul de Mecanizare, alături de cei de la Facultatea de Biotehnologie, au pus la punct procedura și tehnologiile de presare a semințelor. „ Noi am contribuit, de asemenea, și cu analize ale uleiurilor, cu soluții pentru transpunerea la nivel industrial a cercetărilor de laborator sau cu analize ale semințelor de-a lungul fiecărei etape a procesului. Pentru realizarea acestor obiective au mai fost necesare și câteva linii tehnologice noi, începând cu o presă de ulei mică, de laborator, pentru teste, și până la o stație meteorologică, pe care am montat-o la stațiunea de cercetare Moara Domnească. A mai fost achiziționată și o semănătoare pentru semințe mici – având în vedere că sămânța de camelină este foarte măruntă și nu poate fi semănată fără un utilaj special. Nu în ultimul rând, implicarea tinerilor și, în general, pregătirea noilor generații de cercetători, a fost un obiectiv important în cadrul proiectului, în măsura în care utilizarea uleiului de camelină are o perspectivă mai largă, putând fi folosit eficient și în industria cosmetică sau în industria farmaceutică”, afirmă Ștefana Jurcoane.

Biocombustibilii reduc poluarea cu 60 %
Biokerosenul produs din ulei de camelină este fezabil în raport cu alte tipuri testate de-a lungul timpului în încercarea de a rezolva problema poluării în sectorul aviației. „Biokerosenul, obținut prin hidrogenarea totală a acizilor grași nesaturați (în principal Omega 3 și Omega 6) continuți în uleiul de camelină are, practic, aceleași caracteristici cu kerosenul clasic, obținut din petrol, printre care și punctul de congelare foarte scăzut, adică în jur de -45 0C. Deosebirea este că acest produs este obținut din semințele unei plante cultivate, ce elimină în atmosferă oxigen și absoarbe bioxid de carbon, reducând, astfel, emisiile de carbon cu aproximativ 60%. În aviație nu pot fi utilizați biocombustibilii din transportul terestru, cum ar fi, de exemplu biodieselul, care are un punct de congelare ridicat față de biokerosen. A fost necesară, deci, identificarea unei soluții alternative. Utilizarea oricărui ulei vegetal, implicit a uleiului de camelină, presupune cultivarea unei plante, ceea ce implică un nivel considerabil mai scăzut de poluare în raport cu metoda clasică de obținere a kerosenului, care presupune extragerea petrolului din pământ prin folosirea unor utilaje ce poluează cu bioxid de carbon”, explică Ștefana Jurcoane. Deși există și alte cercetari semnificative în domeniu, susceptibile de a ajunge la un produs omologabil - de exemplu utilizarea uleiului de Jatropha sau mallee - acestea prezintă o serie de dezavantaje, printre care faptul că nu pot fi cultivate pe suprafețe mari sau inconvenientul de a fi recoltate manual. Camelina se cultivă asemănător celorlalte cerealele și utilizează aceleași mașini agricole, poate fi cultivată pe terenuri marginale, sărace, pârloage, degradate. Este tolerantă la frig şi secetă, nu necesită investiţii mari şi, din aceste considerente, cultura de camelină a fost promovată în ultimii ani ca o cultură pentru obținerea de biocombustibil. În plus, cultivarea camelinei cuprinde etape agronomice obișnuite pentru cultura mare: pregătire teren, semănat, fertilizare, ierbicidare, tratamente fitosanitare dacă este cazul, recoltare (cu combina utilizată pentru cultura rapiței, condiționare, ambalare în saci).

Camelina, o soluție atractivă pentru micii fermieri
Având în vedere rezultatele bune ale testelor derulate în ultimii ani de USAMV, camelina - o plantă oleaginoasă, rudă cu rapița, din familia Brassicaceae – a trecut între timp de la faza culturii experimentale, la cea de cultură de producție. În ultimii ani au fost omologate soiuri noi, dar planta se cultivă încă din vremea dacilor, care utilizau semințele de camelină pentru producerea de ulei pentru iluminat. Cândva, uleilul de camelină a fost folosit pentru iluminarea Bucureștiului, apoi, în perioada comunistă, camelina a fost cultivată și ultilizată în scopuri industriale.

Cultivarea camelinei reprezintă o alternativă benefică pentru micii fermieri de exploatare a terenurilor necultivate, terenurilor sărace în minerale şi neutilizate pentru culturile cerealiere în scopul obţinerii de beneficii pentru gospodăria proprie care să completeze pierderile economice. „Camelina se obține prin intermediul unor fermieri locali respectând directiva europeană potrivit căreia nu este permisă cultivarea camelinei în detrimentul culturilor de cereale. Doar 6% din suprafețele cultivate pot fi destinate acestei culturi. În 2015, cultura de camelină s-a extins în România pe o suprafață de 120 ha, în ferme din 5 locații (Iași, Călărași, Sibiu, Satu Mare, Timișoara și Copșa Mică). Orice fermier care are terenuri degradate, marginale, poate să cultive camelină, ceea ce, în anumite condiții, se poate dovedi și foarte rentabil. Anumiți fermieri din nord, de pildă, consideră că este mai eficient să cultive această plantă, deoarece sunt conștienți că nu pot concura la producția de cereale fermierii din sudul țării, din Bărăgan”, consideră Ștefana Jurcoane.

Iată cum cercetarea și tehnologiile noi de cultivare a acestei plante pot oferi soluții unor domenii importante, specialiștii de la USAMV București și BIOTEHGEN scriind în acest sens un frumos success story.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Georgiana Vasile
Cred ca ar trebui ca intai sa va documentati despre cine vorbiti. Jurcoane Stefana a ajuns prodfesor prin copy/paste. Tot ce face se bazeaza pe inselaciune. www.plagiate.ro/Probatoriu/jurcoane.s.2000aa.pdf Stiti cuma arata BIOTEHGEN? Doau camere inghesuite cu apareta vechi si noi, uned din canad in cand balanta este pe etuva.
30 Martie 2016, 07:39:27