Revista >> Februarie - Martie 2016 [Nr. 182] >> Cercetare & Invatamant superior

Descifrarea hărții minții, o cursă contracronometru pentru combaterea dependențelor şi a bolilor pshihice

Diana Evantia Barca

22 Martie 2016

Comportamentul dependent, în diversele sale forme, de la consumul de tutun până la abuzul de alcool sau droguri, este o slăbiciune a individului sau o afecțiune a creierului? Cât de mult ține acest tip de alegeri de o determinare genetică și cât de învățare, de experimentare susținută? O mai bună înțelegere a creierului uman poate oferi soluţii de combatere a dependenţelor, dar şi abordări noi privind prevenția, diagnosticarea și reabilitarea bolilor precum schizofrenia, autismul, Alzheimer-ul, epilepsia sau traumele cerebrale.

Problema dependențelor, impactul lor asupra individului și costurile pe care le implică prevenirea și tratarea acestora a fost una dintre temele dezbătute la cea de-a șaptea ediție a reuniunii World Science Form, găzduită la Budapesta. Abordând mai multe arii sensibile de interes global, reprezentanții țărilor participante au cerut o mai mare implicare a comunității cercetătorilor în efortul general de îmbunătățire a calității vieții, consilierea științifică urmând să aibă un rol important în fiecare etapă a ciclului politic, în mod particular în domeniul formulării strategiilor naționale sau regionale de reducere a riscurilor.

În seria celor mai importante dintre direcțiile actuale de cercetare, „era creierului” este abia la început, iar marile speranțe cu privire la descifrarea misterioasei hărți a minții sunt legate de dezvoltarea științelor de avangardă, de la neuroinformatică și programe de simulare a creierului uman, până la computerele neuromorfice sau neurobotică. Descoperirile în acest domeniu ar putea aduce echilibrul într-o realitate descrisă de rapoartele OMS îngrijorătoare: peste 500.000 de tineri, cu vârsta sub 30 de ani, mor anual ca urmare a abuzului de alcool, obicei fatal, la nivelul întregii populații, pentru 7,6 % dintre bărbați și 4 % dintre femei. De asemenea, acest tip de depedență poate duce la mai mult de 200 de boli distincte.

Vârsta creierului poate fi influențată și depinde de propriile noastre alegeri. Această descoperire este doar unul dintre marile succese obținute în efortul general pentru o mai bună înțelegere a funcționării minții umane. Investițiile masive alocate la nivel internațional pentru a susține proiectele de cercetare a creierului uman sau pentru ramuri care promit o înțelegere exhaustivă a funcționării acestuia, cum ar fi neuroștiințele cognitive, au dus la concluzii care revoluționează înțelegerea minții – afirmă unul dintre prestigioșii participanți la reuniunea de la Budapesta, experta britanică Mary Baker, fost președinte al Consiliului European pentru Cercetarea Creierului, în prezent consultant al OMS.

Ştiinţa avansează în lupta contra afecţiunilor psihice
Eforturile în vederea descifrării hărții minții sunt susținute în centre de cercetare din întreaga lume, de la Beijing și Boston până la Bruxelles, iar în acest din urmă caz este remarcabilă inițiativa Human Brain Project 20, un program inițiat de Uniunea Europeană al cărui obiectiv este dezvoltarea de noi platforme tehnologice dedicate noilor științe de profil, de la neuroinformatică și programe de simulare a creierului uman, până la calculatoarele de înaltă performanță, informatică medicală, computerele neuromorfice sau neurobotică. Semnificativ este și proiectul Brain Initiative 21, dezvoltat în Statele Unite, care are ca obiectiv înțelegerea funcționării creierului uman și, în particular, a felului în care celulele individuale sau circuitele neuronale complexe interacționează în timp și spațiu. Optimiștii spun că o mai bună înțelegere a creierului uman va aduce abordări noi privind prevenția, diagnosticarea și reabilitarea bolilor precum schizofrenia, autismul, Alzheimer-ul, epilepsia sau traumele cerebrale. Scepticii se arată îngrijorați cu privire la implicațiile etice și sociale pe care le presupune o eventuală alterare a funcționării naturale a creierului, deşi, în prezent, majoritatea specialiştilor recunosc valoarea reală a medicației antidrepresive și psihotrope în viața pacienților cu boli mintale.

Știința ne permite să manipulăm și să modulăm creierul, corpul, starea și acțiunile, ceea ce aduce speranțe celor care suferă de afecțiuni psihice și, totodată, se constituie într-o provocare la adresa societății în ansamblu. Potrivit unui studiu referitor la gestionarea afecțiunilor psihice în Europa, publicat în anul 2011 de European Brain Council, costul total estimativ al tratării acestor tip de probleme pe continent era, în 2010, de 798 de miliarde de euro, sume care cresc foarte rapid de la an la an, o dată cu îmbătrânirea populației. Este necesară, deci, intensificarea efortului de cercetare, deopotrivă fundamentală și clinică, în vederea identificării unor soluții noi pentru abordarea acestor probleme. Identificarea soluțiilor în cazul tuturor tulburărilor psihice reprezintă un imperativ absolut actual, în măsura în care eșecurile în acest domeniu antrenează costuri semnificative. Inabilitatea de a te hrăni sau de a-și gestiona starea de sănătate poate duce rapid la diverse grade de pierdere a independenței, ceea ce antrenează, în spirală, multe alte costuri economice.

Arme potrivite şi aliaţi împotriva dependențelor
Educarea populației este un vector important pentru păstrarea unui echilibru optim din perspectiva incidenței afecțiunilor psihice în societate. Oamenii trebuie convinși să-și schimbe stilurile de viață mai degrabă decât să aștepte soluții din sistemele naționale de sănătate. Studiile arată că mai bine de 60 % din bugetele specifice sunt alocate tratării unor afecțiuni care își au rădăcinile în alegeri personale neinspirate. În ciuda faptului că în ultimii ani au fost făcuți pași importanți în educație, în martie 2012 încă era raportat un segment semnificativ de fumători în Europa, 28 % din populație, procent din care 29 % era reprezentat de tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani. Pe lângă fumat, se estimează că în următorii ani ar putea crește, ca un tsunami, morbiditatea și mortalitatea asociată obezității și diabetului de tip II. Peste tot în lume, morbiditatea asociată bolilor cu transmitere sexuală, fumatului, consumului de droguri sau abuzului de alcool consumă o parte semnificativă din bugetele naționale alocate sănătății publice. În statele cu veniturile mici sau medii se înregistrează cele mai îngrijorătoare statistici cu privire la comportamentele dependente, care afectează mai sever segmentele cele mai sărace ale populației. Integrarea în politicile publice a noilor informații oferite de știință, ar putea da răspunsurile căutate privind cauzele dependențelor. Iar întrebarea fundamentală este dacă o dependență reprezintă o slăbiciune a individului sau o boală a creierului.

Cele mai recente descoperiri din domeniul neuroștiințelor au arătat că abuzul cronic de substanțe afectează creierul în moduri care consolidează comportamentul cu perturbări stereotipale, adică exact acel tip de comportament care îi caracterizează pe indivizii dependenți. Acest fenomen se produce ca urmare a faptului că abuzul de droguri cooptează în acest proces rețeaua neuronală dedicată înțelegerii, motivării, recompensei și comportamentelor sociale. Aceste modificări, antrenate de consumul de droguri, sunt de lungă durată și persistă chiar și după mulți ani de la încetarea consumului, ceea ce duce la recunoașterea dependenței în seria bolilor cronice și cu nivel ridicat de recidivă.

Specialiștii subliniază, de asemenea, posibilele strategii pentru a interveni mai eficient în prevenția și tratamentul dependențelor. Cele mai importante succese s-au înregistrat, în ultimii ani, în domeniul geneticii, al biologiei moleculare și al neurofarmacologiei comportamentale. Grație acestor descoperiri putem astăzi aborda diverse aspecte legate de comportamentul dependent până acum inaccesibile, cum ar fi rolul genelor și al factorilor de mediu în dezvoltarea acestora. Studii noi arată că în cea de-a doua decadă a vieții se înregistrează o perioadă de maturizare și dezvoltare continuă a creierului. Emoțiile și motivațiile își au originea în centri situați în zona centrală a creierului, în timp ce în zona frontală se află centri responsabili de funcțiile executive și de limitările comportamentului impulsiv. Adolescenții sunt vulnerabili la sentimentul invincibilității în momentul consumului de alcool, astfel încât sunt tentați să ajungă la abuz. Studiile sugerează că excesul de alcool stă la baza unor alterări a funcției cognitive, care va duce mai târziu la probleme în procesul de luare a deciziilor, în rezolvarea problemelor, în formularea strategiilor pe termen lung, alături de dificultăți de atenție și învățare. Nu în ultimul rând, poate avea o varietate infinită de consecințe la nivel social, serie care include accidentele fatale, toate tipurile de violență interpersonală, promiscuitate în comportamentul sexual sau dificultăți de a ajunge în mediul academic.