Revista >> Februarie - Martie 2016 [Nr. 182] >> Cercetare & Invatamant superior

O carte la temelia unui posibil viitor european

Bogdan Marchidanu

22 Martie 2016

Bucureştiul, la inițiativa UEFISCDI, a găzduit recent ultimul atelier de lucru internaţional dedicat elaborării unui volum axat pe tema specializărilor inteligente la nivel european. Documentul final va apărea sub titlul „SMART SPECIALIZATION THEORY AND PRACTICE REGIONAL PLANNING AND DEVELOPMENT” la editura Elsevier Science Publisher și este coordonat de un grup de lucru compus din Slavo Radosevic (University College London), Adrian Curaj, Radu Gheorghiu, Liviu Andreescu, din partea UEFISCDI, şi Imogen Wade (University College London). UEFISCDI a facilitat dezvoltarea acestei cărți în contextul în care specializarea inteligentă este un subiect de interes pentru România și o dezbatere încă în desfășurare la nivel european, cartea urmând să oglindească experiența țărilor din UE, dar și din afara acestui spațiu. Volumul va fi elaborat de experţi din mai multe ţări ale Uniunii Europene și are toate şansele să devină temelia construcţiei europene a viitorului.

Autorii provin din medii diverse (academic, economic, elaborarea de politici, instituțional etc) și printre „numele mari” ale acestui volum vor fi: Dominique Foray, părintele politicilor de specializare inteligentă; Keun Lee, unul din cei mai renumiți economiști la nivel internațional; Justin Yifu Lin, fost economist-șef la Banca Mondială; Bjoern ASheim, unul dintre cei mai renumiți economiști la nivel european, sau Alasdair Reid, directorul uneia dintre cele mai importante firme de consultanță în domeniu.

Specializarea inteligentă nu reprezintă o noutate în cercurile de specialişti, însă a devenit deja o zonă de prioritate maximă pentru viitorul Europei, reprezentând una din puţinele şanse pe care bătrânul continent le are pentru supravieţuirea economică într-un univers global tot mai axat pe competitivitate şi inovaţie.

Dacă adăugăm şi cele două elemente fundamentale care au schimbat peisajul birocratico-financiar european în ultimii doi ani, prioritatea găsirii de soluţii pentru un viitor european comun devine şi mai vizibilă.
Unul din aceste elemente este legat de modalitatea în care Comisia Europeană va aloca fonduri structurale în exerciţiul bugetar 2014-2020 şi dincolo de acesta.

Practic, nevoia de gestiune eficientă şi obţinere de rezultate palpabile din oferirea de astfel de fonduri a determinat regândirea fondurilor structurale, către oferirea de finanţări mai ales către proiecte care corespund unor alte criterii, mult mai mult axate pe inovaţie şi mult mai ancorate pe realitatea plauzibilă a unui viitor care bate la uşă.

„Specializarea inteligentă este condiţionalitate ex-ante pentru utilizarea fondurilor structurale alocate pentru cercetare-dezvoltare”, declară Radu Gheorghiu, cercetător la Institutul de Economie Mondială și coordonatorul echipei UEFISCDI, entitatea românească implicată în elaborarea cărţii. „În spatele acestei condiţionalităţi se află însă o argumentare solidă privind nevoia fiecărei regiuni de a¬-şi identifica şi susţine acele zone/nişe în care este sau poate deveni competitivă şi avansa în lanţurile globale de valoare adăugată”.

Al doilea element este legat de introducerea aspectelor acordului Basel III în viaţa instituţiilor financiar-bancare de pe teritoriul european. Fenomenul a generat o înăsprire semnificativă a criteriilor de acordare de credite pentru dezvoltarea afacerilor la nivel european, fapt care are deja repercusiuni asupra modelelor de afaceri ale companiilor private.

Specializarea inteligentă, o şansă imensă pentru România
Pe scurt, specializarea inteligentă, odată implementată la nivelul UE, va cere ţărilor şi regiunilor componente să-şi concentreze eforturile şi resursele asupra unui număr limitat, dar realist, de priorităţi. Consecinţa va fi aceea a dezvoltării de arii de excelenţă, cu ajutorul cărora se va putea intra cu şanse reale în competiţia acerbă din cadrul economiei globale de o manieră sustenabilă din punct de vedere financiar, social şi ecologic. Odată implementate, strategiile de specializare inteligentă vor permite, cel puţin teoretic, statelor membre şi regiunilor UE să-şi întărească sistemele de cercetare şi inovare, să-şi maximizeze absorbţia şi gradul de utilizare al fluxurilor de cunoştinţe, precum şi să disemineze beneficiile inovaţiilor în straturile profunde ale economiilor.

Aşa cum spune Radu Gheorghiu, în acest context pentru România există provocări specifice, legate de câteva aspecte: sunt încă prea puţine firme care îşi construiesc competitivitatea pe inovare; sectorul public de cercetare nereformat nu este corelat cu structura economiei şi este adesea limitat în capacitatea de a colabora cu business-ul; regiunile sunt mai mult entităţi statistice şi mai puţin capabile de coordonare economică; suma din fonduri structurale pe care a pus-o România în joc pentru cercetare şi inovare este foarte redusă.

„Toate aceste probleme de start nu diminuează importanţa procesului de specializare inteligentă, ci, din contra, subliniază necesitatea unei abordări mai focalizate, care să creeze acele vârfuri de lance ale competitivităţii”, afirmă Radu Gheorghiu. „România a identificat în 2013, printr-un larg proces participativ, un număr de specializări la nivel național. A fost un efort coordonat de UEFISCDI, unic ca dimensiune a participării în Europa”.