Revista >> Februarie - Martie 2016 [Nr. 182] >> IT&C

Aplicarea conceptului de CIO Office Guvernamental, o necesitate acută pentru România

Calin Rangu, Co-fondator si Director Executiv, CIO Council Romania

22 Martie 2016

Din 2013, Asociația CIO Council România a prezentat experiențele de succes din țările lumii care, după implementarea unor structuri guvernamentale de tip CIO Office, au reușit să satisfacă scopul final, ca cetățenii să aibă acces la servicii cibernetice esențiale pentru o viață modernă în societatea informațională și a cunoașterii.

Raportul Comisiei Europene din 2016, The Digital Economy & Society Index, arată încă o dată unde suntem din perspectiva utilizării tehnologiilor digitale, adică pe ultimul loc, deşi avem specialişti în management de sisteme informatice, programatori şi experți IT printre cei mai buni în Europa şi SUA, dar utilizaţi pentru alții, nu pentru români.

Conceptul de CIO Office al României îşi propune să susţină o mai mare transparenţă, contabilizare şi participare publică în guvernare prin utilizarea tehnologiilor IT inovative în folosul cetățeanului.

Scopurile cheie includ asigurarea standardizării, elaborării de politici unitare, a susţinerii securităţii informaţiei, managementul strategiilor naţionale şi eficientizarea resurselor bugetare, creşterea gradului de success al proiectelor şi realizarea acestora la timp, responsabilizarea furnizorilor, asigurarea unui suport profesional corect către factorii decidenţi, de fapt, în final, suportul real pentru cetăţean şi economie.

Investiţiile şi cheltuielile curente aferente proiectelor IT depăşesc sute de milioane de euro anual. Deşi este o nevoie acută de interoperabilitate naţională şi cu structurile UE, proiectele nu îşi ating întotdeauna scopurile.
Unul dintre motive este necorelarea lor într-un plan coerent, interesele divergente la nivel guvernamental, lipsa unei coordonări centrale profesioniste. Deşi sumele implicate sunt apreciabile, rezultatele sunt cele din Indexul european.

România are nevoie de informatizare guvernamentală de succes, fiind pe ultimele locuri din Europa la acest capitol.

Se propune crearea unei structuri similare cu cele practicate pe plan internațional pentru definirea şi managementul unui plan integrat al informatizării serviciilor pentru cetățean, prin profesionalizarea arhitecturilor informatice guvernamentale.

De ce este nevoie de CIO Office Guvernamental?
• Pentru ca cetățenii să beneficieze de servicii digitale, universale pe teritoriul României, cu impact real pentru cetăţean şi economia naţională.
• Asigurarea viziunii, transparenţei şi a strategiei unitare între toate entităţile guvernamentale în domeniul IT.
• Asigurarea unui grad ridicat de succes al proiectelor IT.
• Utilizarea eficientă şi transparentă a fondurilor.
• Finalizarea proiectelor în timp.
• Responsabilizarea efectivă a furnizorilor, prin contrapartide profesioniste.
• Suport profesional corect către factorii decidenţi şi achizitori.
• Asigurarea unui Blue-print guvernamental, o arhitectură integratoare din care să se definească planurile de dezvoltare la nivel de ministere, agenţii, autorităţi locale, a standardelor IT unitare de respectat în cadrul proiectelor IT, definirea proceselor şi fluxurilor operaţionale integrate.
• Strategii generate în urma unei viziuni generale şi cu un plan de proiecte concrete, finanţate şi derulate pe termene de minim 5 ani.
• O structură integrată de registre naţionale unde să se regăsească datele de importanţă naţională şi să se definească clar drepturile de acces. Informatizarea actuală poate duce la o anarhie informaţională, aceleaşi date regăsindu-se în diferite forme în mai multe baze de date, şi nu toti cei care au nevoie de acel tip de informaţie pot sa-l acceseze. Eliminarea dificultăţilor în raportări, statistici şi management unitar.
• Definitivarea sistemului de interoperabilitate naţională între ministere, agenţii, autorităţi locale şi centrale.
• Proiectele IT ar avea indicatori de performanţă şi follow-up.
• Implementarea metodologiei costului total de proprietate (Total Cost of Ownership) – în IT contează costul pe durata de viaţă a proiectului (3-5 ani) şi nu neapărat cel de achiziţie iniţală. Costul pe 3 ani poate fi de câteva ori mai mare decât costul achiziţiei iniţiale, datorită costurilor operaţionale, de înlocuire, redezvoltare, datorită proastei implementări, costuri conexe (training, energie, spaţii etc).
• Implicare directă a sectorului public şi privat.
• Dezvoltarea de parcuri tehnologice sau de cercetare, unde românii ar putea să valorifice knowledge-ul şi îndemânările IT pentru care sunt recunoscuţi.
• Valorificarea capitalul intelectual naţional.
• Integrare cu structurile europene, creşterea poziţionării României spre media europeană, de pe ultimele locuri unde suntem în present.