.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Valori, proiecte, trepte către o Românie educată - Perspectiva Universităţii din Bucureşti-
În urmă cu doi ani, Academia Română a început elaborarea Strategiei de dezvoltare a României în urmatorii 20 de ani, document pe care, în 2018, îl va supune aprobării instituțiilor de conducere ale statului. Procesul este în desfășurare, 11 proiecte interdisciplinare - care acoperă principalele sisteme care alcătuiesc societatea românească - stau la baza realizării acestei inițiative notabile, iar primul dintre acestea, Școala și educația, a trecut în luna martie printr-o rundă de dezbatere academică.
În viziunea celui mai important for de cultură și știință a României, sistemul național de educație trebuie redefinit valoric, funcțional și structural până în 2035. Proiectul prevede restructurarea sistemului de educație și de formare continuă a resurselor umane, inclusiv ale acelora implicate în sistemul de educație. În cadrul programului a fost introdus conceptul „România educată”, concept și proiect lansate pentru prima dată la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București, precum şi o ţintă ambițioasă pentru următorii 20 de ani: „România Top 10”, care urmărește clasarea țării noastre în primele 10 din UE din perspectiva performanței și a competitivității sistemului de educație.
Dincolo de planul obiectivelor îndrăznețe prevăzute de proiect, rămâne cel al realității, cu ansamblul datelor critice din sistemul de învăţământ și din jurul acestuia, pe care reprezentanții Universității din București, rectorul Mircea Dumitru, și prof. dr. Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, l-au abordat echilibrat și nuanțat în cadrul unui dialog deschis, în cadrul unei prezentări realizate într-o echipă din care a făcut parte și prof.dr. Romiță Iucu, prorector al UB. Cu această ocazie am aflat că Universitatea din Bucureşti a gândit un set de şapte proiecte, care, odată integrate sistemic, public, şi girate de o instituţie de mare prestigiu şi încredere cum este Academia Română, sunt considerate capabile să schimbe paradigma în educaţie şi să provoace totodată o reformă autentică.
Considerați fezabilă, realistă o țintă precum „România Top 10”?
Prof. dr. Mircea Dumitru: Academia Română a avut inițiativa excepțională de a propune intregii țări spre dezbatere, în următorii ani, câteva proiecte care trebuie să configureze o dezbatere națională cu privire la ce anume dorim în viitorii 20 ani în principalele sisteme care alcătuiesc societatea românească. Educația nu lasă pe nimeni neimplicat, există întotdeauna o mare doză de abordare emoțională asupra subiectelor din câmpul școlii, atât din educația formală, cât și din cea cu caracter extracurricular. Motivul este unul evident: ne pasă de copiii noștri, ne pasă de tinerii pe care trebuie, vrem, avem datoria, obligația, răspunderea, să-i educăm și să-i formăm, pentru că ne pasă de propria noastră existență socială și culturală. Insistența președintelui Academiei Române asupra ideii că definirea sistemului de educație pe următorii ani trebuie corelată și cu discuțiile asupra identității noastre culturale și naționale, arată și criza în care ne aflăm. Trebuie să recunoaștem sincer și lucid că suntem foarte departe de ținta de a ajunge între primele 10 puteri educaționale ale Europei. Vom fi sau nu acolo și în funcție de cum va arăta întreaga societate românească. Să nu credem că sistemul de educație din România va putea să fie unul care să se definească printr-un excepționalism radical. Vom fi în top 10 în randul sistemelor de educație din Europa numai dacă vom fi tot acolo și în ce privește sistemul politic, cel administrativ, medical, de pensii și de asigurari sociale, numai daca mass-media va fi tot în top 10. Dacă toți vor fi acolo, probabil că, printr-un efort consecvent și coerent al oamenilor care lucrează pentru educație, ne vom putea îndrepta în acea direcție. Personal am mari îndoieli că vom ajunge în acel loc peste 19 ani. De exemplu, ieri au fost date publicității date din care rezultă că sub 40% dintre cei care au trecut prin testul național de simulare la matematică au promovat. Știm de asemenea cât de rău stăm în evaluările internaționale, care nu trebuie să probeze genialitatea tinerilor noștri eminenți care se duc la olimpiade, ci soliditatea și caracterul de a fi un sistem pe care te poți baza în construcția socială a învățământului. Mă refer la evaluările internaționale de genul PISA, unde suntem, din păcate, la sârșitul clasamentului în ce privește țările europene.
Vorbind despre dificultatea de a atinge ce ne-am propus, aveți în vedere și multitudinea de contraste existente în sistemul nostru de învățământ?
Prof. dr. Mircea Dumitru: În momentul de față avem niște contraste dureroase, greu de suportat. Pe de o parte un segment extrem de evoluat și de educat, tineri care sunt în principalele centre culturale ale țării, în școli foarte bune, și care într-adevar arată că se poate face performanță în România. Pe de altă parte avem un număr enorm de copii, de tineri care nu mai pot să dea curs unui drept esențial și fundamental al omului, acela de a participa la educație. Cei care lucrăm în sistemul de învățământ superior, constatăm, de mai bine de 20 de ani, că nu mai avem candidați la admitere care vin din mediul rural. Unde este atunci egalitatea de șanse pe care ne-o dorim pentru tinerii din România? Avem întotdeauna un numar destul de mare de competitori la admitere. Universitatea din București a avut anul trecut, pese 25.000 de candidați pe 4-5.000 de locuri. În exclusivitate acești absolvenți de liceu provin din liceele unor orașe mari, din familii care s-au ocupat şi au avut resursele materiale necesare pentru educarea copiilor. Prin ce miracol toată inteligența românească se concentrează în câteva catiere din București sau din Iași, în așa fel încât numai acei tineri să poată fi formați și pregătiți?
Care ar fi cursul normal al lucrurilor?
Prof. dr. Mircea Dumitru: Uitați-vă la societățile democratice evoluate, cele care au mers de mai multă vreme pe drumul dezvoltării libere. Nu veți vedea nicăieri aceste discrepanțe, această abordare arogantă și elitistă potrivit căreia școala și educația trebuie să fie pentru puțini. Nu, sistemul de educație națională trebuie să fie pentru toată lumea, pentru că este un sistem la care contribuie întreaga societate, direct sau indirect. Școala este a tuturor.
Un alt contrast și mai flagrant este acela între ceea ce ne dorim și ceea ce putem face. Atâta vreme cât nu vom putea trece de la deziderate la fapte, câtă vreme nu vom putea să ne coordonăm și nu vom putea găsi o buna măsură a organizării sociale și a consensului, mă tem că pierderea nu va fi doar a generațiilor noastre, ci a întregii societăți, a tinerilor pe care nu suntem în stare în momentul de față să-i educăm, cărora le arătăm numai modele proaste, numai dihonii și dezbateri politice sterile.
Dacă vrem să avem o școală mai bună trebuie să ne gândim la ceea ce suntem şi facem noi pentru a avea un sistem de valori care să prezideze asupra educației în școala românească. Nu avem o axiologie bine așezată în educație, iar aceasta este cea mai mare criză pe care trebuie să o abordăm.
Există un set de valori capabile să transforme fața educației și să reprezinte totodată un antidot pentru criza axiologică în care ne aflăm?
Tags: Cercetare, Educatie, Romania educata
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
Tranziția verde, posibilă prin echilibrul între cercetarea academică și inginerească- Fațetele multiple ale Inteligenței Artificiale
- IMNR, pe drumul creării unui grup de excelență în domeniul aliajelor cu entropie înaltă
- ICECHIM București – 20 de ani de istorie modernă
- Un plan, un plan, regatul meu pentru un plan!
- IFA 2024: retrospectivă și perspectivă
Alte articole scrise de Mihaela Ghita
- Fusion AIR, proiectul care transformă artiștii în cercetători
- Adeo Ressi, creatorul Founder Institute: „O companie cade doar atunci când fondatorul ei se predă!”
- Parcul Stiințific și Tehnologic pentru Agricultură China – România, un proiect de referință pentru USAMV București și învățământul agronomic românesc
- Ars Electronica - 40 de ani de cooperare artă-știință out of the box
