Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Valori, proiecte, trepte către o Românie educată - Perspectiva Universităţii din Bucureşti-

21 Aprilie 2016






Prof. dr. Lucian Ciolan
: În proiectul Școala și educația propunem 7 valori necesare pe care să se fundamenteze sistemul de educație și schimbările din afara sa. Credem cu putere că educația e preocuparea tuturor. Nu pentru că toți sutem într-un fel sau altul afectați de procesele educaționale, ci pentru că fiecare familie are legătura într-un fel sau altul cu sistemul de educație. Faptul ca educația e preocuparea tuturor ne-a și determinat în 2014 să lansăm la Universitatea din București proiectul România educată, care și-a găsit foarte repede rezonanță la Academia Română, care l-a preluat și l-a transformat într-un program propriu, îmbrățișat ulterior și de Președinție.

Increderea, flexibilitatea, diversitatea, excelența, echitatea, transparența și starea de bine/bunastarea sunt valorile care credem că trebuie sa anime școla românească.Voi insista asupra a două dintre ele. Un sistem bun de educație este un sistem în care populația are încredere. La ora actuală, familiile și oamenii, uitandu-se la rezultate, nu au încredere în sistemul de educație. Sistemul se confruntă cu un derapaj major de performanță la toate nivelurile, de sus până jos, confirmat de toate evaluările internaționale comparative și pe de altă parte de evaluările naționale. Nu este admisibil să acceptăm această realitate și să nu acționăm rapid când vedem cum se pierd jumătăți de generație. De câțiva ani jumătate din copii nu iau bacalaureatul... Motivul pentru care ne aflăm într-un deficit atât de mare de performanță nu este legat de ce anume se face în școală, ci de cum se face în școală. De aceea voi insista în jurul valorii pe care am numit-o starea de bine a copiilor. Avem o generație întreagă de copii, 78% conform eșantioanelor PISA, care afirmă că se simt singuri și nesprijiniți la școală. Este un procent mai mare decât în Bahrain și în Yemen ... Avem o generație de 14 -15 ani pe care, din aceste motive, îi văd în semidepresie. Şi atunci cred că toată discuția despre planuri de învățământ, manuale și alte accesorii necesare pentru calitatea învățării trebuie puțin întârziate și trebuie să ne concentram pe ce se întâmplă cu copiii aceștia, să vedem care este starea lor mentală, care e starea lor emoțională, care este capacitatea lor de interacțiune socială și cum putem monta pentru ei experiențe autentice de învățare.

Pornind de la neîncrederea societății față de școala românească, de la starea de disconfort a elevilor și tinerilor care intră în contact cu sistemul de educație, cum am putea schimba aceste coordonate nefaste?
Prof. dr. Lucian Ciolan
: Am gândit un set de 7 programe care au forța de a transforma învățământul în sensul pe care ni-l dorim. Primii ani de contact cu sistemele educaționale sunt decisivi în evoluția ulterioară copiilor. De aceea, un prim program pe care îl propunem se cheamă „Start bun prin educație”. Studii făcute în Statele Unite arată că rata de întoarcere a investiției în educația timpurie este de 8 $ la 1 $ investit. Nici un alt fond de investiție nu oferă o asemenea rată de întoarcere a investiției cum o oferă educația timpurie, iar în România este nevoie de asistență suport și dezvoltare educațională pentru familie și copil încă din perioada prenatală. Educația timpurie în România începe oficial la grădiniță. În primii 3 ani ai copilului nu se întâmplă aproape nimic în mod sistematic, organizat și asta are impact direct asupra PIB-ului. Pentru familiile tinere, care ar trebui să dea maximul de productivitate între 20 și 40 de ani, este o întreagă aventură să-și administreze timpul pentru educație oferit copiilor. Majoritatea școlilor din România își termină programul cel târziu la ora 14:00. După terminarea orelor, în afara unor servicii de afterschool în sistemul privat, destul de scumpe și inaccesibile pentru cea mai mare parte a societății, nu există servicii autentice. România a rămas cu un număr foarte mic de creșe în care nu se livrează nici un fel de serviciu educațional. Pentru acest segment, Facultatea de Psihologie a creat, împreună cu un partener danez, o creșă în Sectorul 1, un exemplu de bună practică, un model care trebuie replicat la nivel national.

Al doilea program propus, „Autonomie și responsabilitate”, se referă la descentralizarea în educație. A existat la un moment dat o inițiativă națională care definea o opțiune clară pentru descentralizarea învățământului preuniversitar și transferul autorității decizionale la nivelul fiecărei unități de învățământ. Polonia, fostă țară comunistă, ca și România, a pornit acest proces încă din anii ’90 și la ultima evaluare a Programului PISA a avut un salt spectaculos. Acum Polonia oferă programe de consultanță în Orientul Mijlociu despre cum se face educație de calitate...

Învățarea autentică pentru toți” este al treilea program și este, poate, cel mai important. Școala românescă a rămas tributară unor modele educaționale care nu mai sunt de actualitate. Nu este vorba despre calitatea conținutului învățământului, ci de calitatea interacțiunii dintre elevi și profesori, de calitatea experiențelor de învățare la care au acces. Școala bazată pe testare, identificarea, evidențierea și sancționarea greșelilor nu mai lasă loc și lucrurilor bune care se întâmplă acolo. Schimbarea fundamentală se va produce împreună cu un alt tip de înțelegere a conceptului și a experiențelor de învățare. Țările nordice, care performează foarte bine la evaluările internaționale comparative, fac deja experimente care pot suna bizar, cum ar fi eliminarea scrisului de mână din școală sau desființarea clasei ca entitate de lucru cu elevii.

Faptul că mai mult de trei sferturi dintre elevii români intervievați au declarat că se simt singuri și nesprijiniți la școală este grăitor pentru nevoia de un climat educațional de calitate, adaptat vârstei și intereselor lor. Așa s-a dezvoltat cel de al patrulea program „Bunăstarea și stima de sine”, care pornește de la ideea că starea mentală, echilibrul emoțional și ablitățile sociale ale elevilor sunt determinante pentru performanța lor academică.

Excelența în predare” este cel de al cincilea program şi se referă la calitatea profesorilor. Problema fundamentală este cea a deficitului de competențe pedagogice. Aceasta nu este o problemă specifică doar României, ea a fost identificată de crecetările OECD în majoritatea covârșitoare a sistemelor de educație. Este clar că toate aceste programe nu pot exista în lipsa unor profesori foarte bine pregătiți, dar recrutarea în această profesie este o problemă. Puțini studenți își mai doresc să rămână în învățământ, pentru că nu este o profesie suficient de atractivă.



Al șaselea program, „Școala și Universitatea deschise” este legată de învățarea pe tot parcursul vieții. Puțin peste 2% din populația adultă participă la activități de educație și formare continuă, ceea ce ne poziționează iarăși pe locurile codașe ale Europei, dar și mai trist este că arată cât de mult este valorizată social educația.

Una dintre capacitățile specific umane este imaginația. Valoarea adăugată muncii omului este data de imaginație și creativitate și ele nu se obțin nici din învățare repetitivă, nici din înmagazinarea de informații. Ultimul program, dar nu cel mai puțin important „Minți curioase, minți creative” este alături de „Învățarea autentică pentru toți” un program fundamental, care dorește ca experiența de învățare să stimuleze imaginația și să nu o limiteze la tipare și șabloane.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite
Doina Sabina mesteru
Aricolul este foarte bun si binevenit..! Trebuei ca toti cei interesati sa fie la curent cu ceea ce se face pentru educatia romaneasca. Prea putine emisiuni ,prea putina mediatizare prea putin implcare si participare civica in proces. Inclusiv universitatile si Academia Romina lucreaza mult prea "in sistem inchis" .Degeaba vor sa promoveze deschiderea prin principiul TRANSPATENTEI ridicat la nivel de "valoare" Asta se da si ca exemplu DEZBATEREA este democratica BRAINSORMINGUL este definitoriu pentru orice decizie noua si de schimbare majora si de propunere creativa pentru schimbari sistemice. Eu sunt membru fondator al unei fundatii care nu a fost invitata sa participe cu toata experienta recunoscuta Astestam sa fim implicati,printr o platforma thing-thang sau alta formula de dezbatere si gindire creativa colectiva .Vicepresenta fundatia MATCA 2000
27 Aprilie 2016, 07:37:04