.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Zorii epocii Gigabit Internet
Companiile de cercetare de piaţă prevăd că numărul de conexiuni Internet de tip Gigabit per secundă (Gbit/s) va sări de 10 milioane la nivel global la sfârşitul acestui an, ceea ce înseamnă o creştere de zece ori. Dintre ele, 70% vor fi conexiuni rezidenţiale.
O asemenea creştere a cererii este cel mai probabil alimentată de scăderea preţurilor şi îmbunătăţirea accesibilităţii la astfel de viteze Internet. Conform studiilor deja efectuate, anul trecut tarifele pentru astfel de servicii aproape s-au înjumătăţit. Cu toate astea, cele zece milioane de abonaţi la servicii Gbit/s vor reprezenta, probabil, doar un mic procent al celor 250 de milioane de clienţi conectaţi la reţele capabile de viteze de tip Gigabit până la sfârşitul acestui an.
Mergând şi mai departe în viitor, prognoza arată un număr de circa 600 de milioane de abonaţi potenţiali la reţele Gigabit până în anul 2020, reprezentând deja majoritatea gospodăriilor conectate la Internet din lume. La modul concret, este foarte posibil ca din acest număr între 50 şi 100 de milioane de conexiuni să fie de tip Gbit/s. Asta ar însemna între 5 şi 10% din toate conexiunile broadband la nivel global. Iar 90 % dintre aceste conexiuni ar fi de tip rezidenţial, restul revenind celor de tip business.
Unul din cele mai importante motive ale unei asemenea evoluţii este cel legat de modificarea nevoii. În ultimii douăzeci de ani, conectivitatea la date a evoluat de la deservirea unui singur dispozitiv şi a unei aplicaţii cu nevoi mici de viteză la deservirea unor dispozitive multiple, cu nevoi tot mai mari de viteză. Cererea de conectivitate a evoluat în mod simbiotic: pe măsură ce devin disponibile viteze mai mari creşte gama de aplicaţii suportate de reţea şi numărul de dispozitive conectate online per capita. În zona afacerilor, motivatorul creşterii cererii de bandă a fost acela al deplasării treptate către servicii de tip cloud pentru o gamă din ce în ce mai largă de aplicaţii.
Evoluţie spectaculoasă
La mijlocul anilor 1990, cei mai mulţi oameni utilizau conexiuni de tip dial-up, funcţionând în mod tipic la viteze de 30 Kbit/s. În deceniul care a urmat, conexiunile de bandă largă au devenit locul comun în ţările dezvoltate. În anul 2005, viteza tipică oferită pieţei de consum era de 1Mbit/s. În ultimii cinci ani, conexiunile de bază de tip broadband au fost întărite cu conexiuni de tip fibră optică, oferind viteze de 30 Mbit/s sau mai mari.
În vara anului trecut, FTTx (toate genurile de conexiuni broadband bazate pe fibră) au depăşit DSL-ul (Digital Subscriber Line) ca forma cea mai întâlnită de tehnologie de acces fix la Internet. Şase luni mai târziu, o asemenea situaţie era deja depăşită din punct de vedere al satisfacerii cerinţelor pieţei de consum. De ce? Pur şi simplu deoarece la debutul anului curent, conform studiilor de piaţă, gospodăriile din sfertul cel mai evoluat din ţările dezvoltate au ajuns deja să acumuleze mai bine de zece dispozitive conectate online, fiecare dintre acestea „adăpându-se“ individual la ţeava de date. Împreună, astfel de dispozitive trec, evident, de la „adăpat“ la generarea unui adevărat „vacuum“ în ţeava respectivă de date. Iar până în 2020 acel număr de zece dispozitive s-ar putea foarte bine să treacă de câteva zeci pentru fiecare gospodărie.
Ca accelerator al evoluţiei, la cele de mai sus se adaugă şi tarifele pentru servicii de tip Gigabit Internet. Dacă la sfârşitul lui 2012, la nivel global, cel mai mic tarif pentru astfel de servicii era în jur de 400 USD, până la sfârşitul trimestrului trei al anului 2015 tariful mediu scăzuse sub 200 USD. Mai mult decât atât, pe unele pieţe au apărut deja pachete de servicii cu tarife de sub 50 USD lunar.
Pe măsură ce conexiunile de date vor deveni, în medie, mai rapide, este de aşteptat ca serviciile existente, în special cele de conţinut, să devină din ce în ce mai consumatoare de bandă, alimentând o spirală continuă a cererii şi ofertei. Este de aşteptat ca, în aceste circumstanţe, să se lanseze noi servicii către consumatorii finali, care anterior nu puteau fi lansate din pricina consumului intens de bandă. Totodată, este de aşteptat apariţia unor noi dispozitive „flămânde“ după date. Un exemplu relevant în acest sens este dat de video streaming, un serviciu care a crescut constant în calitate pe măsura creşterii vitezei de conectare. Rezultatul? În zece ani, serviciul de video streaming a progresat de la oferirea unor stream-uri de 0,5 Mbit/s, inferioare televiziunii de definiţie standard (SD) la oferirea unei rezoluţii ultra-înalte 4K, care foloseşte viteze între 25 şi 50 Mbit/s, ceea ce înseamnă o creştere de lăţime de bandă de 100 de ori.
În fine, este de menţionat aici faptul că până la sfârşitul anului 2020 este foarte posibil ca astfel de viteze să se poată obţine şi prin conexiuni de tip mobil. Tehnologia LTE oferă actualmente până la 250 Mbit/s în ofertele comerciale adresate publicului. Operatorii care instalează servicii 5G vor ajunge, foarte probabil, să ofere şi servicii Gbit/s. Dar despre toate acestea într-un material viitor.
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
