.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Operatiunea „Gramofonul“, cruciada impotriva piratilor autohtoni
De cateva saptamani, prea-invocata si mult-asteptata aderare la Uniunea Europeana a ajuns „bau-bau“ pentru o buna parte dintre internautii autohtoni. Motivul scaderii la cote dramatice a euro-optimismului printre adeptii inraiti ai conexiunilor in banda larga il reprezinta masurile adoptate de oficialitatile romane in vederea protejarii dreptului de proprietate intelectuala. Un demers legitim, insa justificat de reprezentantii Parchetului si Politiei, principalii inamici ai „piratilor“ virtuali, prin „steguletul galben“ acordat de UE la capitolul protectia proprietatii intelectuale.
Operatiunea „Gramofonul“, numele de cod sub care este cunoscuta campania nationala de combatere a pirateriei demarata recent, a reusit sa starneasca deja vii polemici. Intens mediatizata, actiunea de depistare a piratilor informatici beneficiaza de un sprijin oficial neobisnuit de „consistent“ din partea autoritatilor romane, care au reunit sub stindardul cruciadei protejarii dreptului de proprietate intelectuala nu mai putin de 26 de organizatii si institutii autohtone. Aceasta concentrare fara precedent, botezata generic „Grupul Antipiraterie“, se datoreaza nu numai „steguletului galben“ fluturat de la Bruxelles in mai, ci si criticilor anterioare aduse de reprezentantii UE referitor la lipsa de colaborare dintre institutiile statului in lupta pentru apararea respectivelor drepturi.
Reteaua de cartier, pepiniera infractorilor
In mod evident, printre cele mai active entitati din cadrul amintitei aliante antipiraterie se evidentiaza Parchetul si Politia. Cele doua institutii amintite au creat, intr-un timp foarte scurt, servicii speciale in cadrul propriilor structuri. Iar iesirile la rampa ale reprezentantilor acestora au fost intens dezbatute pe forumuri sau site-uri dedicate operatiunii „Gramofonul“. De o audienta deosebita s-a bucurat un recent interviu al dnei procuror Monica Otava, seful Serviciului de Proprietate Intelectuala din Parchetul General (infiintat in februarie a.c.), care a infierat vehement naravul pirateriei la romani, incriminand indeosebi retelele de cartier, numite de catre domnia-sa cu titlul generic de „warez“ (termen de argou informatic, care defineste, in general, software piratat). Asocierea warez-retele de bloc, care lasa loc de speculatii asupra favorizarii marilor jucatori de pe piata ISP, justifica ingrijorarea dnei procuror asupra faptului ca „raufacatoarele“ retele sunt prea mari pentru a putea fi „lovite“ toate complet. (De altfel, modelul de actiune invocat de reprezentantul Procuraturii este cel al luptei impotriva traficului de droguri!) O pozitie intransigenta, dar care, la randul ei, justifica, in mod indirect, desantul televizat al trupelor de „mascati“ facut in scopul anihilarii unei retele de doua persoane care se ocupau cu comercializarea de CD-uri si DVD-uri cu continut piratat.
Pentru a elimina orice dubiu asupra hotararii cu care Procuratura isi va asuma aceasta lupta la nivel national cu infractorii din spatele monitoarelor, reprezentanta respectivei institutii a mai subliniat ca orice utilizator dintr-o asa-zisa retea de cartier „se poate trezi la usa cu un mandat de perchezitie“.
Politia face diferenta
O pozitie ceva mai nuantata au avut reprezentantii Politiei, care au aratat ca nu orice internaut roman este pasibil de pedeapsa sub acuzatia de piraterie, ci doar cei care pun la dispozitie (share) in retelele Peer-to-Peer (P2P) peste 50 GB de informatie asupra careia nu detin nici un drept de proprietate intelectuala.
Insa nu cantitatea partajata reprezinta partea cea mai delicata a download-urilor ilegale, ci scopul in care se fac. Aceasta deoarece „IP Enforcement Directive“ (Directiva 48 din 2004 a CE, care ofera statelor membre UE o serie de instrumente si indrumari in vederea combaterii incalcarilor drepturilor de proprietate intelectuala) face o precizare esentiala, nespecificata explicit de nici una dintre partile citate anterior. Acest amanunt esential stipuleaza clar ca sanctiunile prevazute nu sunt aplicabile decat daca infractiunile sunt comise „in scopul obtinerii unui avantaj comercial si economic direct“, doar in acest caz autoritatile putand solicita informatii asupra originii bunurilor respective.
„IP Enforcement Directive“, votata in martie 2004, a avut ca termen de implementare in politicile statelor membre doi ani, termen care a expirat in aprilie 2006 (moment din care masurile anti-piraterie s-au inasprit in intreaga Europa, vezi recentele actiuni din Germania sau inchiderea unui important site din reteaua Torent).
Insa, si la ora actuala, exista state membre, precum Franta, tara mai dedata cu standardele si mentalitatile UE decat Romania, unde nu s-a votat inca nici o lege in acest sens, dezbaterile asupra legii, extrem de incinse, durand de mai mult timp.
Ramane deci de vazut ce politica va adopta „Grupul Antipiraterie“ si care punct de vedere va prevala. Cel al Procuraturii, in care orice internaut care descarca sau pune in „share“ continut digital, asupra caruia nu detine drept de proprietate intelectuala, este culpabil, chiar daca este utilizat in interes personal. Sau cel al Politiei, care este focalizata pe depistarea si anihilarea studiourilor de piratare, care comercializeaza CD-urile sau DVD-urile cu muzica sau filme descarcate din retelele de cartier.
Parerea ta conteaza: 
Asemanator
- Nu exista articole asemanatoare.
Alte articole scrise de Radu Ghitulescu
Erasmus își reia dinamica ascendentă în România- „No Time for Downtime“, modelul unui eveniment de referință
- Trasabilitatea alimentară, de la deziderat european la realități și nevoi locale
- Evoluții și provocări pe piața IT&C locală: MCID solicită sprijin, Cyberint anunță premiere, DNSC lansează avertizări
