Revista >> Mai 2016 [Nr. 184] >> Cercetare & Invatamant superior

La debutul unei noi paradigme mentale a muncii

Alexandru Batali

20 Mai 2016

Intitulat „Millenials @ Work“, un recent studiu elaborat de SNSPA, în colaborare cu firma specializată Hart Consulting, arată că România se află în pragul unei schimbări de paradigmă mentală privind munca şi importanţa ei. Alte studii confirmă faptul că tendinţa nu e specifică României, ci este extinsă la nivel global.

„Millenials” este o denumire larg răspândită pentru corpul tinerilor născuţi în perioada 1977 – 2000. Tinerii din această categorie au primit şi alte denumiri, în funcţie de autorii diverselor cercetări de specialitate: Generaţia Y, Generaţia MySpace sau chiar NetGeners. Cel mai important aspect aici, însă, este acela că membrii acestei generaţii sunt consideraţi „nativi digitali”, spre deosebire de aşa-numiţii „imigranţi digitali”, adică membrii acelor generaţii care nu au avut la dispoziţie de la vârste fragede dispozitive de înaltă tehnologie şi care au ajuns să integreze astfel de dispozitive în viaţa lor profesională, fără a le considera indispensabile.

Psihologia generației digitale din România
De ce este extrem de importantă studierea acum a tiparelor mentale legate de muncă ale membrilor acestei generaţii a milenarilor? „Deoarece aceşti tineri sunt cei care alcătuiesc la ora actuală ramura de forţă dinamică a pieţei muncii şi, prin aceasta, ajung să definească tendinţele legate de profilul angajaţilor în viitor”, explică conf. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultăţii de Management din cadrul SNSPA şi membru al echipei de realizare a studiului.

Studiul descoperă un profil aparent paradoxal al membrilor acestei generaţii. Ei sunt, simultan, prea individualişti şi centraţi pe propriile nevoi, dar şi interesaţi de binele comun şi activism, implicaţi social. Tot ei sunt primii membrii ai comunităţii crescuţi de aşa-numiţii „părinţi elicopter”, fiind educaţi în spiritul auto-dezvoltării şi descoperirii, al interesului pentru activităţi extracuriculare. În ciuda faptului că dovedesc încredere în ei înşişi, însă, nu sunt caracterizaţi ca fiind independenţi. Nu în ultimul rând, au un nivel de disciplină scăzut şi acordă o mai mică importanţă ierarhiei, dar sunt, simultan, toleranţi cu alţii.

„Provocarea indusă de asemenea elemente de profil pentru formula actuală a establishment-ului economic (structura clasică de organizare a unei entităţi economice) este imensă. Apar disensiuni clare între membrii generaţiilor mai vechi, oameni aflaţi, de obicei, în posturi de conducere pe diverse nivele, şi membrii acestei generaţii. De aici rezultă posibile conflicte majore în termeni de execuţie a activităţilor la locul de muncă, cu impact potenţial uriaş asupra eficienţei economice a unui operator”, spune conf. dr. Florina Pînzaru.

Privite comparativ, rezultatele studiului arată că membrii Generaţiei Y afirmă nevoia unui echilibru între viaţa personală şi cea profesională. Ei valorizează atât un spaţiu educaţional, cât şi unul profesional în care se pot dezvolta, în care sunt liberi să folosească tehnologia în munca lor şi în care li se oferă oportunităţi de distracţie şi deconectare. Simultan, ei preferă viteza în locul profunzimii, având o anumită doză de superficialitate. Îşi doresc să primească feedback în mod constant, dar nu au răbdare şi se enervează uşor dacă dorinţele nu li se îndeplinesc rapid.

La fel de interesant, ei sunt leneşi şi nu îşi conturează planuri pe termen lung, preferând să îşi petreacă timpul cu prietenii, fie şi preponderent în spaţiul virtual. Motivul? Prietenii îi ajută să-şi menţină o imagine dezirabilă, contrastantă cu stima lor de sine fragilă. În privinţa relaţiilor de la locul de muncă, au aşteptări mari de la oamenii din jurul lor, de la companii şi de la brandurile recunoscute pe piaţă, considerând că directorii trebuie să fie deschişi către propunerile lor şi să vină în întâmpinarea nevoilor lor, oferindu-le posibilitatea de a lucra conform unui orar pe care să şi-l stabilească singuri şi posibilitatea de a-şi genera propria fişă de post. În fine, deşi născuţi într-un mediu tehnologizat şi utilizatori intenşi de tehnologie digitală, ei nu se pricep să utilizeze tehnologia mai veche.

„Studiul arată clar un clivaj între generaţii. De aceea, poate ar fi utilă iniţierea unor programe ample de training şi formare, chiar şi la nivelul managerilor din alte generaţii, prin care aceştia să înveţe să comunice eficient cu membrii noilor generaţii intraţi de scurtă vreme pe piaţa muncii, cu care managerii existenţi nu ştiu cum să lucreze. Lucrurile sunt la început, deoarece ne aflăm abia la nivelul cercetărilor ample pe marginea acestui subiect, însă nevoia lansării de astfel de programe de formare se face deja resimţită”, afirmă dr. Pînzaru.

Ernst & Young confirmă schimbările de mentalitate
Posibilele fracturi generate de diferenţele de mentalitate şi ilustrate de rezultatele studiului SNSPA sunt confirmate şi de alte studii efectuate recent de firme mari de cercetare a pieţei. Un astfel de studiu, realizat cu mai puţin de şase luni în urmă în România de către Ernst & Young (EY), arată că peste jumătate (51%) dintre respondenţi consideră că este mai dificil acum decât în urmă cu trei ani să gestioneze echilibrul între viața personală şi cea profesională, în timp ce doar 26% apreciază că este mai uşor de păstrat echilibrul în prezent.