Revista >> Mai 2016 [Nr. 184] >> Cercetare & Invatamant superior

Un proiect pentru revitalizarea cercetării și a transferului tehnologic în România

Alexandru Batali

20 Mai 2016

Universitatea Politehnica București (UPB) a găzduit recent conferința de închidere a unui important proiect pilot destinat zonei de cercetare-dezvoltare și inovare din România. Un proiect care, prin implicațiile posibile, poate duce la revitalizarea acestui sector, aflat de ani buni în suferință.

Proiectul a urmărit crearea unui model pilot de evaluare a indicatorilor de performanta din zona CDI și a transferului tehnologic, un model util pentru funcțiunile de transfer și valorificare a rezultatelor din cercetare și a expertizei științifice și tehnice a institutelor și a centrelor de cercetare aplicativă din România, în vederea implementării în compartimentele specializate din structura acestora. Implementarea cu succes în țara noastră a unui astfel de model pilot ar putea constitui un real vector de creștere a competitivității activităților de cercetare aplicativă și al valorificării pe piață a rezultatelor acestora.

Instrument managerial și model de afaceri
Referindu-se la nevoia unui astfel de proiect, Alexandru Marin, profesor universitar în cadrul UPB și coordonatorul proiectului, declară: „Tema proiectului, legată de transferul tehnologic și comercializarea rezultatelor cercetării, este o temă la care se lucrează intens pe plan mondial. Proiectul este un instrument util în organizarea și managementul activității de transfer tehnologic și a inclus un instrument util în cadrul său: modelul de afaceri în procesul de transfer tehnologic. În perspectiva implementării la nivel comercial a proceselor de transfer tehnologic, este foarte importantă, din punct de vedere al acestui proiect, colaborarea pe care UPB o are cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București, Universitatea Tehnică de Construcții din București și Universitatea de Medicină și Farmacie“.
Privind lucrurile prin prisma produsului final, proiectul finalizat înseamnă, de fapt, realizarea unui prim instrument managerial de tip Business Intelligence dotat cu elemente de analiză predictivă, destinate a fi utilizate de către entitățile economice implicate în procese de inovare și transfer tehnologic. „A fost nevoie de dezvoltarea în cadrul unui consorțiu de proiect a unui asemenea instrument. Aici nu este vorba de o cutie neagră în care să intre ceva și să se obțină niște rezultate oarecare. Inovarea și transferul tehnologic sunt zone de activitate extrem de sensibile, în care se lucrează cu proprietate intelectuală, cu brevete, și, ca atare, cel mai important element nu este instrumentul de lucru în sine, ci modul în care sunt definite obiectivele și indicatorii de urmărit“, explică profesorul Alexandru Marin.

Context și specific local
Potențialul impact major pe care îl poate avea realizarea unui asemenea instrument este dat de cadrul internațional extrem de dinamic legat de inovare și transfer tehnologic, la care și România este parte. Țara noastră a încheiat ciclul de politici publice 2007-2013 în domeniul CDI prin care și-a propus obiective ambițioase. Printre acestea s-au aflat și investiții însemnate pentru modernizarea infrastructurilor specifice. Până în momentul de față, principalele reușite ale sistemului românesc de inovare și transfer tehnologic sunt legate de creșterea vizibilității internaționale a cercetării românești, de îmbunătățirea infrastructurii și, într-o măsură relativă, de creșterea numărului de tineri doctori și cercetători și de angajarea unui dialog cu diaspora științifică. Nu s-a reușit însă decât într-o măsură mult mai redusă dinamizarea dezvoltării și a inovării bazate pe cercetare și, la nivelul operatorilor economici, operaționalizarea mecanismelor prin care contribuția mediului privat la investiția în cercetare să crească.

Și mai important este faptul că noul ciclu strategic 2014-2020 ține seama de împlinirile dar și de nerealizările ultimilor ani de reformă ai cercetării și inovării. În contextul strategiei Europa 2020 și al inițiativei „O uniune a inovării“, CE a invitat statele membre să regândească propriile strategii de inovare și transfer tehnologic, astfel încât fondurile structurale și de investiții să poată fi folosite mai eficient, iar sinergiile dintre diferitele politici comunitare, naționale și regionale, dintre investițiile publice și private să poată fi intensificate.

În acest sens, este utilă analiza comparativă a modelelor de succes din alte țări, care ar trebui să stea la baza noilor inițiative de implementare a serviciilor de valorificare rapidă pe piață a capacității și creativității din domeniile științei și tehnologiei. Stimularea valorificării rapide pe piață a rezultatelor cercetărilor proprii ale institutelor și centrelor de cercetare aplicativă presupune inclusiv corelarea finanțării acestora cu succesul înregistrat în activitățile de transfer tehnologic și sprijinirea competitivității comunităților din arealul geografic și științific cărora le aparțin.

Realitatea românească arată în mod cert cooperarea insuficientă între întreprinderi și universități sau alte instituții publice de cercetare și dezvoltare, întrucât o mare parte a întreprinderilor operează în nișe de piață cu valoare adăugată mică, neexistând nici o activitate suficientă de inovare și transfer tehnologic proprie în companii și, prin urmare, nevoile și capacitatea de cooperare a întreprinderilor, orientate spre cunoaștere și transferul de tehnologie cu instituțiile de cercetare și dezvoltare, este limitată. Prin urmare, pe lângă creșterea cunoștințelor și volumului de idei noi, din universități și instituții de cercetare și dezvoltare, cu valoare de aplicare practică, este cel puțin la fel de important să crească cererea întreprinderilor pentru dezvoltare.

Soluții pentru viitor
Recomandările de perspectivă pentru acest domeniu țin și ele cont de o astfel de realitate. Astfel, în România este nevoie de crearea unei culturi instituționale pentru transferul de tehnologie, de consolidarea cooperării între întreprinderi, instituții de cercetare și dezvoltare și structurile de sprijinire a afacerilor implicate in domeniul transferului de tehnologie, cu scopul de a utiliza
resursele existente și disponibile cât mai eficient, precum și de îmbunătățirea serviciilor de incubare, pentru a promova și a accelera comercializarea de noi idei și invenții, care provin din activități de cercetare și inovare, derulate în instituții publice, în companii și provenite de la cetățeni.

Mai mult, este nevoie de disponibilizarea și utilizarea eficientă a fondurilor de demarare și accelerare a afacerilor inovative, finanțate din surse publice și private, dar și de creșterea gradului de cunoaștere asupra serviciilor de transfer de tehnologie și de incubare disponibile, pentru a valorifica oportunitățile existente și folosirea pe scară largă a schemelor suport pentru comercializarea de tehnologii. Referindu-se la acest aspect, profesorul Alexandru Marin declara: „Din punctul meu de vedere, pentru viitor este foarte important să se gândească finanțarea în zona transferului tehnologic pentru proiecte realizate în parteneriat, mai degrabă decât pentru proiecte individuale. Asigurarea finanțării pentru parteneriate va stimula și intensifica colaborarea între entități“.

Condiții pentru reușita proiectului
Prezent la conferință, Anton Hadăr, vicepreședintele Senatului UPB, afirma: „Cel mai important lucru este să se aplice ceea ce s-a obținut din realizarea acestui proiect sectorial. Un proiect pe care l-am „vânat“ și pentru care am făcut echipă cu multe institute de cercetare. Suntem obligați să aplicăm acest model pilot și să-l popularizăm în rândul tuturor institutelor de cercetare și al tuturor instituțiilor de educație superioară din tara noastră“.
Avertismentele privitoare la condițiile de reușită în adoptarea modelului, exprimate de coordonatorul proiectului, sunt și ele cât se poate de clare. Astfel, entitățile care vor decide să folosească acest instrument trebuie să-și asume o misiune specifică, esențială pentru definirea modelului de lucru și fixarea parametrilor de analiză din cadrul matricei. Cel mai important element este reprezentat de fixarea „țintelor„ de transfer tehnologic. Acest element aparține fiecărei organizații și depinde exclusiv de obiectivele sale. De asemenea, este în sarcina fiecărei organizații stabilirea indicatorilor de urmărit pe parcursul derulării proceselor în vederea maximizării efectelor lor. Este, poate, motivul principal pentru care alocarea unei resurse umane profesioniste unui asemenea instrument managerial este esențială.