Revista >> Mai 2016 [Nr. 184] >> Cercetare & Invatamant superior

Particularităţi ale cercetării habitatului uman - Exemplul INCD URBAN-INCERC

Dr. Alexandru-Ionut Petrisor, director stiintific INCD URBAN-INCERC

20 Mai 2016

Dezbaterile asupra rolului cercetării în societate au condus la importante schimbări de paradigmă, trecând de la cercetarea teoretică la cea aplicativă. Un exemplu în acest sens l-a oferit programul ESPON, în cadrul căruia, în perioada 2002-2006, proiectele erau finalizate cu studii ample care au definit concepte fundamentale pentru politicile europene, cum ar fi coeziunea teritorială. În perioadele următoare (2007-2013 şi 2014-2020) tendinţa a fost de a produce şi rapoarte sintetice scrise într-un limbaj accesibil decidenţilor politici, apărând şi apeluri dedicate unor cercetări „la comandă”, care să răspundă unor cerinţe politice.

Dr. Alexandru-Ionut Petrisor, director stiintific INCD URBAN-INCERC

Cui foloseşte cercetarea?
Aceste schimbări din Uniunea Europeană au modificat şi clasificarea cercetării. Ordonanţa nr. 57 din 2002 distingea (1) cercetarea fundamentală: obţinerea de noi cunoştinţe, formularea şi verificarea de ipoteze, modele conceptuale şi teorii, (2) cercetarea aplicativă: utilizarea cunoştinţelor pentru a perfecţiona/realiza noi produse, tehnologii şi servicii, şi (3) dezvoltarea tehnologică: aplicarea şi transferul rezultatelor cercetării către economie (având două componente – cercetarea pre-competitivă şi competitivă). Ulterior, Regulamentul nr. 651 din 2014 al Comisiei Europene realizează o distincţie între: (1) cercetarea fundamentală (cu aceeaşi definiţie), (2) cercetarea industrială: obţinerea de noi cunoştinţe pentru a elabora sau îmbunătăţi produse, procese sau servicii, şi (3) dezvoltarea experimentală: dobândirea, combinarea, modelarea şi utilizarea cunoştinţelor şi competenţelor pentru a dezvolta sau îmbunătăţi produse sau servicii.

Toate aceste definiţii realizează o distincţie între cercetarea fundamentală şi cea aplicativă, ultima având ca scop valorificarea pe piaţă a rezultatelor. Cu toate acestea, în lumea ştiinţifică se consideră că cercetarea răspunde la trei nevoi: (1) progres ştiinţific – cercetarea fundamentală, (2) dezvoltare economică – cercetarea aplicativă orientată spre obţinerea de produse sau servicii valorificabile pe piaţă (în special odată cu trecerea la economia bazată pe cunoaştere), şi (3) provocările societale. Deşi această a treia latură a cercetării este menţionată atât în strategiile europene (Programul cadru Orizont 2020), cât şi în cele naţionale (Strategia naţională de CDI 2014-2020), modul concret în care cercetarea poate răspunde acestor provocări nu este clar definit. Este foarte posibil ca aceasta să se datoreze faptului că, dacă în celelalte domenii au putut fi elaboraţi indicatori de rezultat şi monitorizare (în cazul cercetării fundamentale, „producţia ştiinţifică” – articole în reviste de specialitate şi impactul acesteia – citările, şi în cazul cercetării aplicative, profitul realizat sau eficientizarea activităţii), în cazul provocărilor societale impactul este mai greu de cuantificat (de exemplu, numărul persoanelor instituţiilor beneficiare).

INCD URBAN-INCERC, prin gama variată a domeniilor de activitate, răspunde tuturor acestor provocări. Spre exemplu, cercetările teoretice din domeniul ingineriei seismice răspund nevoilor de progres ştiinţific, cercetările aplicative orientate spre betoane ce conţin deşeuri, spre realizarea unor sisteme constructive care să limiteze propagarea incendiilor sau testele higro-climatice pentru îmbunătăţirea unor produse vizează laturile deja „consacrate” ale cercetării. La acestea se adaugă studii şi cercetări destinate autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale – reglementări tehnice în construcţii, prospectarea pieţei sau planificarea spaţială. În plus, în raportul întocmit în anul 2012 de echipa de specialişti care au evaluat institutul în vederea certificării (acordându-i calificativul A+), se arată că activitatea sa este subsumată celor două domenii „de interes strategic pentru România”, siguranţa şi eficienţa în planificare spaţială, arhitectură şi construcţii.

Tendinţe recente în cercetarea din INCD URBAN-INCERC
Răspunzând schimbărilor din domeniul cercetării, INCD URBAN-INCERC şi-a reorientat permanent activitatea, având ca scop poziţionarea în rândul elitei europene din domeniu. Odată cu apariţia noului institut, prin comasarea institutelor componente, astăzi sucursale, direcţiile strategice au vizat mai întâi creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei ştiinţifice în paralel cu o mai bună legătură cu piaţa a domeniilor ce puteau genera sau îmbunătăţi noi produse şi servicii, şi, mai recent, inovarea, inclusiv prin participarea la saloanele de inventică (numai în 2015 institutul a participat la saloanele internaţionale de inventică EuroInvent, Salonul Cercetării Româneşti, INFOINVENT, INTARG, INOVA – Croaţia, „New Time” – Ucraina şi KIDE – Taiwan).

În ceea ce priveşte relaţia cu piaţa, cele mai bune exemple sunt oferite de activitatea laboratorului de cercetare şi încercări securitatea la foc a construcţiilor, prin studii derulate sub egida Programului Nucleu, concretizate în teza de doctorat Cercetări privind elaborarea unor soluţii durabile de reabilitare termică a anvelopei clădirilor. Comportamentul la acţiunea focului, soluţii de securitate la incendiu susţinută de ing. Octavian Lalu pe 11 martie 2016 la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, care prezintă un sistem constructiv din panouri compozite ce includ bariere împotriva propagării incendiului, destinat placării exterioare cu termoizolaţie din polistiren utilizate la reabilitarea termică a ansamblurilor de locuinţe colective. În mod similar se poate aminti obţinerea unor betoane care să încorporeze deşeuri (conducând la eliminarea acestora, dar şi la îmbunătăţirea performanţelor produsului).

Stimularea producţiei ştiinţifice s-a realizat prin mai multe mecanisme concepute sistemic. Astfel, în afara revistei Construcţii, din 2010 a fost lansată o nouă publicaţie ştiinţifică, revista Urbanism. Arhitectură. Construcţii, astăzi indexată de prestigiosul institut Thomson-Reuters (ISI). O politică dezvoltată în mod coerent la nivel de institut a avut ca rezultat indexarea în importante baze de date internaţionale a tuturor publicaţiilor editate de institut. În plus, începând cu 2011 INCD URBAN-INCERC organizează semestrial Conferinţa de cercetare în construcţii, economia construcţiilor, arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială, care se bucură de o participare internaţională, beneficiind de un volum de rezumate din 2013 şi de unul de lucrări integrale din 2015. Apariţia acestor publicaţii are şi rolul de „şcoală”, exigenţele fiecăreia fiind corelate cu maturitatea ştiinţifică. În paralel a fost introdusă evaluarea semestrială a activităţii ştiinţifice a fiecărui cercetător pe două paliere (cantitativ şi calitativ), prin care se urmăreşte şi raportul dintre propria dezvoltare profesională şi contribuţia la imaginea întregului institut. Performanţa ştiinţifică este analizată la nivelul fiecărei unităţi a INCD URBAN-INCERC în corelaţie cu celelalte criterii de evaluare şi cele două şedinţe anuale de analiză a activităţii institutului, care oferă ocazia de a evalua comparativ performanţele şi de a stabili strategii de eficientizare a activităţii.

Rezultatele implementării acestor mecanisme au fost creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei ştiinţifice, prin publicarea unor articole în reviste din fluxul principal (şi citări), participarea la conferinţe importante din domeniu, includerea specialiştilor în colectivele de redacţie străine, în comitetele de organizare a evenimentelor internaţionale sau asociaţii profesionale internaţionale, premii la saloanele de inventică şi alte forme de recunoaştere a prestigiului profesional. Nu în ultimul rând, în urma creşterii vizibilităţii cercetătorii au fost incluşi în echipe internaţionale ce au câştigat proiecte în competiţii. La aceste performanţe individuale se adaugă premii naţionale şi internaţionale acordate institutului: Global Green Award, premiul European Society for Quality Research şi trofee acordate la saloanele internaţionale de inventică sau de diferite organizaţii din Coreea, Malaiezia, Thailanda, Franţa, Elveţia, Iran, Taiwan şi România.

O componentă majoră a strategiei a fost creşterea vizibilităţii internaţionale a institutului prin aderarea la reţele de cercetare ale organizaţiilor de profil: ENBRI (Reţeaua europeană a institutelor de cercetare în construcţii), EOTA (Organizaţia Europeană pentru agremente tehnice în construcţii), Acordul EUR-OPA (Hazarduri majore) al Consiliului Europei, IAFOR (Forumul Academic Internaţional), IAESTE (Asociaţia Internaţională pentru schimbul de studenţi bazat pe experienţa tehnică) şi RED (Ruralitate, Mediu, Dezvoltare), la clustere din domeniile construcţiilor, energiei, urbanismului şi dezvoltării teritoriale: aderarea la CLDR – Asociaţia Comunităţilor Locale Riverane Dunării, ROSENC – Romanian Sustainable Energy Cluster şi PRO-NZEB – Clusterul pentru Promovarea Clădirilor cu Consum de Energie Aproape Zero) şi coordonarea clusterului SMARTER (Asociaţia Smart Territorial Development Cluster), protocoale de cooperare şi parteneriate cu alte institute şi universităţi: Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Universitatea Tehnică de Construcţii Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, Institutul INCERCOM din Moldova etc.