.jpg)
Academia Română a fost creată în 1866 pentru a cristaliza cele mai înalte valori intelectuale din provinciile românești într-o societate erudită menită să consolideze identitatea națională pe baza a patru componente esențiale: limbă și literatură, istorie, etnografie și cultură. La...
Tinereţea viziunii bazate pe experienţă
Eugen Preotu este unul din cele mai consacrate nume din istoria IT&C-ului românesc, şi în acelaşi timp fondatorul şi organizatorul celui mai longeviv eveniment de profil din România, Ziua Comunicaţiilor. În această calitate, domnia sa a acordat un scurt interviu revistei Market Watch.
Căror factori se datorează succesul îndelungat al Zilei Comunicaţiilor?
Longevitatea Zilei Comunicaţiilor se datorează criteriilor personale şi profesionale pe care le-am aplicat în mod consistent. Am ales firmele în baza tradiţiei fiecăreia, a succesului de piaţă verificat de-a lungul anilor şi a neefemerităţii rezultatelor.
Care credeţi că va fi rolul sectorului comunicaţiilor în România în viitorul apropiat?
Sectorul comunicaţiilor va deţine 10% din PIB, iar echipamente ca smartphone-uri, phablete şi tablete, precum şi Internetul Lucrurilor vor duce la scăderea utilizării PC-urilor şi folosirea aplicaţiilor digitale pe scară tot mai largă. Pe măsură ce se dezvoltă tehnologiile Cloud şi soluţiile de securitate cibernetică, vom întâlni tot mai multe aplicaţii digitale în industria energetică, în oraşele inteligente (pentru folosirea mai eficientă a resurselor şi reducerea impactului asupra mediului), în industria auto, unde vom avea tot mai multe soluţii de dirijare autonomă sau semi-autonomă şi infrastructuri pregătite pentru acestea, în medicină etc.
În decursul anilor, aţi format şi condus mii de oameni. Care credeţi că vor fi abilităţile necesare în viitorul apropiat tinerilor care doresc să îşi înceapă activitatea în sectorul comunicaţiilor?
Comunicaţiile se fac cu oameni, iar ei vor trebui să fie inovativi, creativi, vizionari – trăsături care caracterizează secolul 21. Cred că Ministerul Educatiei va avea în viitor o importanţă deosebită şi pentru asigurarea educaţiei digitale a tinerilor de mâine.
Tinerii trebuie să înveţe să nu fie cea mai ieftină forţă de muncă, să îşi gândească creativ viitorul şi felul în care folosesc aplicaţiile digitale. Avem, de pildă, tineri interesaţi de robotică, care vin cu invenţii realizate cu resurse fizice minime, dar cu multă muncă, şi câştigă concursuri în străinătate, devansând studenţi din ţări ca SUA şi Japonia – cum este şi cazul celor trei echipe de studenţi (două din București şi una din Cluj), care au câştigat locurile 2, 3 şi 4 la un concurs organizat anul trecut în decembrie în Japonia (locul 1 fiind ocupat de o echipă din Turcia).
Robotica va fi deosebit de importantă în viitor şi în medicină, operaţii pe inima care astăzi necesită deschiderea cavităţii toracice putându-se realiza în viitor prin incizii mici precise cu ajutorul braţelor robotizate şi a unor camere de mare rezoluţie. Tot datorită roboticii, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom asista şi la o explozie a operaţiilor realizate de chirurgi de la distanţă.
Menţionez că la Ziua Comunicaţiilor au participat de-a lungul anilor şi mulţi medici cunoscuţi din România.
C-ul din acronimul IT&C deţine de ani buni supremaţia în România în termeni de afaceri. Privind lucrurile prin perspectiva experienţei acumulate de dumneavoastră, cum se explică un asemenea fapt?
Întâi doresc să amintesc aici faptul că industria de calculatoare din România a avut rolul ei important în primele ei decenii (începând cu sfârşitul anilor '60), ţări importante învăţând de la inginerii noştri. Trecând acum la importanţa comunicaţiilor, dupa cum aţi văzut la Ziua Comunicaţiilor, am decis ca alături de operatori, cu care am plecat la drum, să aduc şi furnizori de echipamente, iar alături de aceştia firme care creează aplicaţiile digitale pentru domeniile amintite mai sus: energie, oraşe inteligente, automobile, medicină, securitate cibernetică, robotică, ş.a.m.d., alături de Internetul Lucrurilor în plină expansiune.
În medicină vom asista tot mai mult la extinderea utilizării dispozitivelor portabile pentru monitorizarea stării persoanelor bolnave, precum şi la pastile electronice care vor colecta date din interiorul corpului acestora. Probabil cât de curând vom avea şi sisteme informatice care să monitorizeze în timp real aceste dispozitive şi să asigure accesul la servicii medicale atunci când datele respective indică această necesitate. Internetul Lucrurilor va fi, astfel, într-o mare măsură şi un Internet al Oamenilor, tot mai doritori să renunţe la date private pentru a avea o sănătate mai bună sau acces la servicii care le oferă informaţii de interes.
Deşi unii spun că România a fost la un moment dat în topul unor clasamente la folosirea PC-urilor, alături de Marea Britanie, SUA, China, ea se va îndrepta, ca şi alte ţări, tot mai mult către folosirea aplicaţiilor digitale de nouă generaţie. Important este ca România să continue dezvoltarea de infrastructuri de comunicaţii de bandă largă pentru a face posibilă dezvoltarea acestor noi soluţii digitale în toate domeniile şi la toate nivelurile. Am fost în fruntea ierarhiei şi aici. Sunt optimist în ceea ce priveşte viitorul comunicaţiilor în România.
Parerea ta conteaza: 
O cale de a facilita transformarea digitală
