Revista >> Iunie 2016 [Nr. 185] >> Cercetare & Invatamant superior

Cauze și efecte ale înlocuirii în construcții a materialelor naturale cu materiale de sinteză

Dr. ing. Constantin Miron, Director Sucursala Iasi URBAN – INCERC

21 Iunie 2016

• Conflictul dintre conceptul de dezvoltare sustenabilă și de creștere a calității vieții și realitatea pieței produselor pentru construcții

Întreaga lume are cercetare și cercetători și întotdeauna se face referire la aceste segmente respectabile ale societății, ca semn de încredere față de tot ce apare nou și este util oamenilor. Definiția cercetării științifice precizează în final că „este desfășurată în raport cu cerințele (nevoile) de ordin material și spiritual ale oamenilor“. Dintre aceste nevoi, sănătatea, ocupă evident primul loc și nimeni nu poate contesta acest lucru.

Dr. ing. Constantin Miron, Director Sucursala Iasi URBAN – INCERC

Context actual
Societatea modernă a ultimilor 40-50 de ani nu se poate mândri, în ciuda fantasticei evoluţii ştiinţifice şi tehnologice, că se preocupă cu adevărat de sănătatea oamenilor şi a mediului în care aceștia trăiesc şi muncesc, deşi formal, cadrul legislativ şi cel normativ - tehnic, prevede reguli clare şi obligatorii în acest sens.

Scăderea calității alimentației prin utilizarea masivă a aditivilor chimici alimentari este edificatoare.

Dezvoltarea industrială intensivă a generat valori materiale în detrimentul „sănătăţii omului şi mediului”, fapt care a condus la necesitatea impunerii unor tratate internaţionale, care obligă statele membre la norme de limitare a emisiilor poluante. Au fost elaborate politici, strategii și directive care impun măsuri responsabile, luate de comunitatea internaţională, în faţa pericolului pierderii „sănătăţii” întregii planete. Atenția pentru oameni este primordială, cel puțin declarativ, iar locul în care trăiesc și muncesc le influențează direct calitatea condițiilor de viață.

În acest punct, locuinţa este cel mai important factor care influenţează calitatea vieţii şi activităţii umane şi prin urmare „sănătatea” acesteia se reflectă pe termen lung în sănătatea ocupanţilor.

Ultimele decenii au adus nenumărate oferte de modernizare a locuinţelor, cu materiale de sinteză (compuși chimici), în majoritatea șor covârşitoare fiind de natură să provoace daune la nivelul sănătății, cu cauze care acţionează pe termen lung şi efecte care se fac simţite când poate fi prea târziu pentru a mai fi contracarate.

Aceste semnale ne obligă să reconsiderăm toate elementele care au concurat in epocile anterioare la realizarea unor construcţii prietenoase cu sănătatea omului.

România are un adevărat patrimoniu de experienţă, practici şi tehnici de construcţie eco-durabile, mai ales în spaţiul rural, spaţiu care a fost mai puţin supus presiunilor de dezvoltare imobiliară intensivă, soldate cu compromisuri grave în mediul urban.