Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Încotro se îndreaptă industria IT&C românească?

21 Iunie 2016



Ziua Comunicațiilor deține de aproape un deceniu recordul de a fi cel mai important și relevant eveniment al industriei IT&C românești. Cea de a XX-a ediție a expo-conferinței a reconfirmat acest statut nu doar prin recordul de audiență stabilit – peste 800 de participanți reprezentând mai mult de 20 de industrii –, ci și prin prezența în prezidiu a personalităților-cheie ale pieței telecom și IT locale, care au analizat principalele direcții de dezvoltarea ale acestui sector devenit un etalon al creșterii economice.

Ca în fiecare an și cea de a XX-a ediție a expo-conferinței Ziua Comunicațiilor a adus alături de reprezentanții principalilor jucători din piața locală IT&C pe cei ai adminstraţiei centrale și ai autorităților de reglementare. O prezență nu doar utilă, ci mai ales necesară, pe care Eugen Preotu, inițiatorul și promotorul acestui eveniment, a transformat-o cu fiecare ediție într-unul dintre principalele avantaje competitive ale evenimentului: „Încă de la primele ediții ale Zilei Comunicațiilor am reușit să aduc, alături de jucătorii importanți din piată, reprezentanți ai organismelor de reglementare din domeniu. A fost o alegere corectă, pe care am menținut-o de-a lungul anilor, pentru că în România au fost suprareglementate unele zone ale domeniului IT&C, în timp ce în alte sectoare reglementările existente sunt prea laxe“.

Alegerea și-a reconfirmat valoarea și anul acesta, când în panelul de deschidere, alături de ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), Marius
Bostan, s-au aflat președintele Autorităţii Naționale de Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Cătălin Marinescu, cel al Consiliului Concurenței, Bogdan Chiriţoiu, al Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO), Augustin Jianu, al Poștei Române, Alexandru Petrescu, dar și Diana Voicu, coordonator al proiectului „Digital Single Market“ Academia Română, și Florin Talpeș, co-fondator și CEO Bitdefender, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori români din domeniul IT.



Rezultatele și proiectele MCSI
Deschiderea evenimentului i-a aparținut ministrului Marius Bostan, care a realizat un rezumat al realizărilor MCSI în scurtul său mandat, insistând asupra necesității creșterii nivelului de interacțiune dintre mediul privat și minister. „Am reușit cu Legea infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații – o lege pentru care a trebuit să luăm un număr uriaș de avize – ceea ce nu s-a reușit în ultimii 3-4 ani. A trecut prin Guvern și Senat în doar trei luni și sper că, în curând, să putem demara etapa de setare a cadrului secundar legislativ, extrem de important pentru sectorul comunicațiilor și pentru menținerea ritmului investițiilor. Fără investițiile operatorilor privați, ale furnizorilor de servicii Internet și ale marilor companii telecom nu vom putea menține viteza de acces cu care se mândrește la momentul actual România și nu o vom putea mări“, a explicat ministrul, care a mai nominalizat la capitolul realizări legislative și Legea securității cibernetice.

În ceea ce privește planurile de viitor, reprezentantul MCSI a anunțat în premieră intenția ministerului de a se implica în realizarea unui proiect-pilot în domeniul Smart City, lansând o invitație de participare către toți reprezentanții industriei IT&C: „Am început în cadrul MCSI construirea unui proiect Smart City – analizăm și agregăm o serie de bune practici în domeniu, am deschis canale de consultare și informare și am început procesul de colectare a informațiilor relevante. Obiectivul nostru este, pe de o parte, de a realiza câteva ghiduri de bune practici în domeniul Orașelor inteligente, care să integreze și cadrul legal, iar pe de alta de a demara construcția până în 2018 a primului oraș inteligent din România la Alba Iulia. Am ales acest oraș nu doar pentru că peste doi ani vom serba 100 de ani de la Unire, ci și pentru că este unul dintre primele orașe din România care a avut și urmat o strategie de dezvoltare pe termen lung, care are cea mai mare rată de absorbție de fonduri europene pe cap de locuitor și care a primit ratinguri pozitive din partea Agenției Moody's și a Băncii Mondiale. Ne dorim să fie un proiect asumat atât de industrie, cât și de administrația centrală, care să devină un model replicabil la nivelul întregii țări și pe care să-l demarăm împreună în luna septembrie a acestui an“.

Strategia ANCOM pentru următorii patru ani
Cătălin Marinescu, președintele ANCOM, a reiterat și el importanța existenței unui dialog continuu între industrie și autoritatea de reglementare, argumentând-o din perspectiva elaborării Strategiei pentru comunicațiile digitale 2020. Noile priorități ale ANCOM sunt grupate pe trei mari categorii: Promovarea competitivității rețelelor; Maximizarea disponibilității serviciilor și Capitalizarea beneficiilor rețelelor IP. Principalele obiective ale strategiei prezentate de Cătălin Marinescu sunt:
• Reducerea deficitului de conectivitate față de media UE și atingerea unui volum de 18-19 milioane de adrese IP în România;
• Diminuarea cheltuielilore gospodăriilor cu serviciile de comunicații, de la 5% din bugetul familial la 3-3,5%;
• Extinderea acoperirii LTE la nivel național și realizarea în 2018 a primului test al tehnologiei 5G în România;
• Închiderea până cel târziu în 2020 a primelor rețele PSTN și GSM, prea scumpe pentru a mai genera trafic la acel moment;
• Utilizarea eficientă a spectrului existent;
• Creșterea nivelului de securitate și disponibilitate al serviciilor;
• Adoptarea unui singur tarif de terminare la nivelul țărilor din Uniunea Europeană.

„Poate că unora aceste deziderate li se vor părea vise irealizabile. Dar, dacă vă spunea cineva în 2007, când am aderat la UE, că vom avea cele mai performante rețele de Internet fix din Europa, câți ar fi crezut lucrul acesta?! Dacă ar fi fost numai vise fără un plan de acțiune, nu am fi realizat nimic. ANCOM are însă o strategie și un plan de acțiune structurat și sunt convins că multe dintre aceste deziderate vor deveni realitate“, a concluzionat optimist președintele ANCOM.

Tehnologii inteligente în administrația publică
Subiectul transformării societății românești prin intermediul tehnologiilor IT&C a fost adus în dezbatere de către Florin Talpeș, CEO-ul Bitdefender, care a insistat asupra necesității îmbunătățirii nivelului interacțiunii dintre aparatul administrativ și cetățeni: „Noi, în mediul privat, ne uităm la clienți ca și cum ar fi acționarii noștri, pentru că dacă ei nu sunt mulțumiți aceasta ne afectează direct business-ul. La fel ar trebui să procedeze și cei din sistemul adminstrativ central și local, care acum au la dispoziție soluții eficiente în acest sens și care pot prelua modele din mediul privat. De exemplu, multe bănci nu au capacitatea de a crea și menține o relație bună cu clienții lor finali, fie pentru că nu au capacitatea de a investi în zona de suport, fie pentru că nu au experiența necesară ameliorării calității suportului. Soluția în astfel de situații există și este pusă deja în practică pe scară extinsă: robotizarea serviciilor de suport prin utilizarea asistenților digitali și dezvoltarea componentei de Self-service. Recomandarea mea pentru sectorul public este să facă acest salt tehnologic și să nu se mai gândească că poate oferi genul acesta de suport prin angajări“.

Tema impactului tehnologiei asupra aparatului administrativ a fost reluată și de către Diana Voicu, fostul secretar de stat în cadrul MCSI arătând că în următorii 5 ani se estimează că două treimi din locurile de muncă din categoria „white colars“ vor dispărea ca urmare a adoptării tehnologiilor inteligente, majoritatea acestora provenind din rândul funcționarilor ale căror roluri și atribuții se vor diminua, fiind preluate de către „mașini“. Un alt argument adus în discuție de Diana Voicu a fost cel al noilor prevederi ale planului de acțiuni al UE pe zona de e-Government care recomandă ca, în sistemul administrației centrale și locale, să nu mai fie păstrată infrastructuri sau aplicații informatice mai vechi de 15 ani.

Primatul calității
Ca în fiecare an, Ziua Comunicațiilor a pre-configurat și definit noile direcții de dezvoltare ale industriei IT&C locale. La acest demers a contribuit însă nu doar eșalonul oficial, ci și mediul privat reprezentat anul acesta de peste 20 de companii, printre care s-au regăsit marii operatorii telecom din România și principalii furnizori de infrastructură și dezvoltatori de software și securitate cu prezență locală.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite