Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

„Seminţe de viitor” pentru cercetarea românească

29 Iulie 2016



2016 va deveni un an de referinţă pentru domeniul de cercetare-dezvoltare din România, care, în luna iulie, a primit câteva binemeritate facilităţi fiscale. Mă refer atât la eliminarea impozitului datorat de anumite categorii de angajaţi pe veniturile din salarii şi cele asimilate salariilor, cât şi la deducerea unor cheltuieli specifice activităţilor de cercetare-dezvoltare în calculul rezultatului fiscal. Afectată în egală măsură de migraţia specialiştilor, cât şi de subfinanțare, Cercetarea românească are nevoie de această gură de oxigen pentru a-şi putea atinge potenţialul pe termen lung şi să aducă o valoare adăugată mare întregii societăţi.

Nu putem şti cu exactitate, în acest moment, câte persoane active în domeniul de cercetare-dezvoltare vor beneficia de eliminarea impozitului pe salariu. Din totalul de 42963 de salariaţi existenţi în cercetare-dezvoltare conform Buletinului INS din 2014, aproximativ 65% dintre aceştia, adica 27535 de persoane, au o încadrare explicită de „cercetător” şi se pot califica, teoretic, pentru deducerile fiscale. Ce înseamnă cercetare aplicativă sau dezvoltare experimentală, cine se încadrează, cine nu?… Normele metodologice vor aduce toate detaliile aplicării corecte a OUG 32/2016. Situaţia este similară şi în cazul deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile. Lista cheltuielilor eligibile şi normele de aplicare a metodei de amortizare accelerată sunt destul de complexe și provocatoare pentru departamentele financiar-contabile.

Legislația se va maturiza însă, va deveni mai acoperitoare, inclusiv pentru companii care au doar un departament de cercetare sau doar angajaţi implicaţi în astfel de activităţi, iar efectele se vor vedea în timp, după ce piaţa va înţelege şi exploata aceste mecanisme. Pe termen lung, este de aşteptat ca tot mai mulţi cercetători să rămână în ţară, să apară investitori care să exploateze capitalul uman astfel format, dar și ca tot mai multe companii să aloce bugete relevante pentru activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare.

Iniţiaţivă a ministrului Adrian Curaj şi succes al unui grup de lucru eterogen, al colaborării dintre Ministerul Educaţiei şi Ministerul de Finanţe, acest cadru legislativ va asigura cercetării un mediu favorabil similar celui din industria ITC. La începutul anilor 2000, în urma unui lobby foarte puternic din partea comunităţii de business, dezvoltatorii de software din România au fost scutiţi de plata impozitului pe veniturile salariale. Ulterior, în 2013, legislaţia a fost actualizată prin extinderea specializărilor eligibile de la şase la 14. Astfel, România a devenit o ţară foarte competitivă pe această piaţă, iar dacă astăzi IT-ul, cu doar 100.000 de angajaţi, a depăşit agricultura ca pondere în PIB, reuşita se datorează acestor măsuri de încurajare, la care s-au adăugat facilităţi la deschiderea unor noi locuri de muncă, deduceri la achiziţia de programe informatice etc.

Bucurându-se de aceste facilități fiscale, Cercetarea românească poate urma o direcţie similară şi, fiind un domeniu care acoperă întreaga societate, într-un orizont de 10-15 ani ar putea să înregistreze dezvoltări nebănuite astăzi.



Tags: Cercetare

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite