Revista >> Iulie - August 2016 [Nr. 186] >> Cercetare & Invatamant superior

Ce au câştigat cercetarea şi învăţământul superior în mandatul profesorului Adrian Curaj?

Radu Ghitulescu

29 Iulie 2016

La 8 luni de la numirea în fruntea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, mandatul profesorului Adrian Curaj s-a încheiat, portofoliul fiind preluat de către profesorul Mircea Dumitru, rectorul Universităţii Bucureşti. În pofida termenului scurt, profesorul Curaj a reuşit să genereze măsuri şi proiecte cu caracter transformaţional pentru cercetarea românească şi să aducă câteva îmbunătăţiri de substanţă la nivelul învăţământului superior.

„Cred în oameni şi în determinarea lor în a-şi pune inteligenţa, puterea şi capacitatea de muncă pentru proiecte de dezvoltare a unei Românii puternice, o Românie educată.“ Prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj

Una dintre cele mai importante măsuri strategice puse în practică este cea a introducerii unui tratament fiscal favorabil pentru persoanele care activează în sistemul de cercetare-dezvoltare şi inovare din România. Enunţată încă de la începutul preluării mandatului – când, printr-un prim exerciţiu de transparență, profesorul Curaj şi-a făcut publice priorităţile şi obiectivele mandatului său –, măsura s-a concretizat la finalul lunii iunie prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 32. Pe 18 iulie a.c. au fost aprobate (prin Ordinul nr. 1056/4435/2016) şi normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, măsura putând astfel intra în aplicare încă din cursul acestui an.

Facilități fiscale pentru încurajarea investițiilor în cercetare-dezvoltare
Proiectul iniţiat, susţinut şi concretizat de profesorul Adrian Curaj este similar scutirii de la plata impozitului pe salarii pentru programatori, introdusă în legislaţie în 2004. Criticată pentru că introduce o „discriminare pozitivă“ în piaţa locală a muncii, abrogată şi reintrodusa ulterior, iar apoi extinsă şi către alte categorii de angajaţi din domeniul IT&C, facilitatea fiscală acordată programatorilor a început să genereze rezultate din ce în ce mai vizibile abia în cursul ultimilor ani. Concepută iniţial ca o metodă de stopare a migraţiei specialiştilor în domeniul software – exod estimat la începutul anilor 2000 la peste 2.000 de oameni pe an –, măsura a început să aibă efecte imediat după primul an de aplicare, când migraţia specialiştilor IT a descrescut la aproximativ circa 1.600. Sunt rezultate concrete care au generat, în timp, un efect în masă, constând în transformarea industriei IT&C într-un vector de creştere economică. Anul trecut, sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor a avut una dintre cele mai rapide ritmuri de creştere, de 13% (a doua după comerţ, cotat cu +17%), şi un aport la PIB de 7% (faţă de 3,5% cât se înregistrase anterior). Sunt rezultate notabile mai ales în condiţiile în care industria IT&C locală se confruntă cu un deficit cronic de forţă de muncă, facultăţile de profil nereuşind să mai acopere de câțiva ani cererea pieţei interne.

Domeniul cercetării şi inovării româneşti suferă şi el de aproape două decenii un amplu fenomen de deşertificare, care a făcut ca numărul angajaţilor din CDI să scadă de aproape trei ori. De aceea, scopul declarat al OUG nr 32/2016 este de „atragere, menținere și dezvoltare în România a resursei umane înalt calificate pentru desfășurarea activității de cercetare-dezvoltare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică“.

Dincolo de atenuarea fenomenului de „brain drain“, vor exista şi alte efecte pozitive, care vor fi însă vizibile pe termen mediu şi lung. Cum ar fi, de exemplu, creşterea volumului de investiții străine atrase în România, în special în domeniile economice cu potențial competitiv, reprezentate de tehnologia informației și comunicațiilor, biofarmaceutică, biotehnologii şi industria auto. Efectele pozitive se vor vedea însă şi pe plan local, susţine Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), care afirmă că facilităţile fiscale introduse de OUG nr. 32/2016 vor contribui şi la încurajarea întreprinderilor mici şi mijlocii pentru a investi în cercetare. Un argument pertinent în condiţiile în care, în prezent, aproximativ 33% din IMM-uri susţin că principalul obstacol în derularea activităţilor de cercetare-dezvoltare este reprezentat de costul ridicat al acestora, iar circa 32% invocă insuficienţa fondurilor proprii (conform Cartei Albe a IMM-urilor din România, 2016).

Creşterea vizibilităţii, atractivităţii şi încrederii în sistemul de cercetare
Rezultatele OUG nr 32/2016 se vor concretiza doar dacă vor fi susţinute printr-o serie de măsuri corelate, care să contribuie la consolidarea sistemului de cercetare-dezvoltare local, la transparentizarea sa şi la creşterea vizibilităţii şi nivelului de atractivitate pe plan internaţional.

În acest sens, o altă măsură cu impact pozitiv asupra notorietăţii şi vizibilităţii sitemului CDI românesc luată de ministrul Adrian Curaj a fost cea a lansării competiţiei „Laser Valley – Land of Lights“, care urmăreşte consolidarea ecosistemului de inovare şi antreprenoriat la Măgurele, unde se dezvoltă proiectul internaţional de cercetare ştiinţifică ELI-NP. Demersul profesorului Curaj se bazează pe ideea că „putem face din această zonă una de dezvoltare teritorială, pornind de la ştiinţă, dar făcând cercetare, inovare, business high-tech, domenii în care să ai cum să studiezi, domenii în care antreprenoriatul să fie la el acasă. Conectând ştiinţa la antreprenoriat şi mediul de afaceri putem crea efervescenţa unui pol de atracţie pentru comunitatea internaţională, putem deveni ca ţară un lider regional şi un jucător global“. Conceput ca un concurs de idei, „Laser Valley – Land of Lights“ este o provocare multidisciplinară adresată comunităţii internaţionale, ale cărui proiecte câştigătoare vor fi prezentate în toamna acestui an în cadrul unui eveniment ce va reuni miniştrii europeni ai Educaţiei şi Cercetării, comisarii Uniunii Europene care au marcat proiectul ELI-NP prin deciziile lor şi reprezentanţi ai mediului privat de afaceri.

Competiţia de la Măgurele este un factor important de creştere a vizibilităţii şi atractivității sistemului CDI românesc, dar și a credibilităţii acestuia în contextul creşterii bugetului cercetării cu 33% în 2016. Totodată, sub conducerea ministrului Adrian Curaj s-a reuşit recuperarea întârzierilor mari din startul Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare 2014-2020, neoperaţional în momentul începerii mandatului, dar care are operaţionale în prezent 16 programe, dintre care 14 sunt în competiţie, primindu-se pentru ele peste 4.000 de aplicaţii.

Îmbunătăţirea nivelului de eficiență în învăţământul superior
Internaţionalizarea a fost o componentă importantă a ministrului Adrian Curaj şi în strategia pentru învăţământ superior, concretizată prin dezvoltarea e-portalului „Study in România“, în cadrul căruia sunt prezentate programele de studii care asigură acces studenţilor străini care doresc să studieze în România, dar şi studenţilor români, oferta educaţională fiind astfel mult mai bine reflectată. De asemenea, a devenit funcţional Registrului Matricol Unic, un instrument necesar pentru creşterea nivelurilor de transparență şi predictibilitate în învăţământul superior. RMU face parte dintr-o suită de platforme on-line, care mai cuprinde sistemele REI (Registrul Educaţional Integrat) şi SAPM (Studenţi, Absolvenţi şi Piaţa Muncii), ce răspund nevoii critice de date actualizate, corelate şi interoperabile din sistemul învăţământului superior.

Realizarea unei metodologii clare de finanţare a învăţământului superior, bazată pe performanţă, şi crearea unui sistem de dezvoltare instituţională centrat, în premieră, pe finalităţi şi pe proiecte sunt alte lucruri esenţiale construite de Adrian Curaj şi echipa sa. Nu în ultimul rând, toate universităţile trebuie să-şi prezinte la sfârşitul lunii iulie autoevaluarea şcolilor doctorale, iar CNATDCU are acum cadre legale şi instituţionale funcţionale.