Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Diaspora ştiinţifică și cercetătorii din ţară se solidarizează în jurul proiectelor comune de cercetare și colaborare academică (II)

29 Iulie 2016



La sfârşitul lunii aprilie, Ministerul Educaţiei, UVT şi UEFISCDI au organizat la Timişoara Conferinţa „Diaspora în cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior din România”. Evenimentul, ajuns la a patra ediţie, s-a flat sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi a reunit timp de patru zile peste 800 de cercetători români din ţară şi de peste hotare, care reprezintă la cel mai înalt nivel internaţional mediul ştiinţific şi academic. Materialul de faţă continuă seria unor interviuri cu o parte dintre cei mai activi reprezentanţi ai diasporei ştiinţifice, în încercarea de a afla ce impact a avut, ce perspective a deschis Conferinţa de la Timişoara. Invitaţii acestei ediţii sunt prof. dr. Doina Rădulescu, assistant professor for „State and Market”, Center of Competence for Public Management, University of Bern, Elveţia, şi dr. ing. Gabriel Ciocan, director de proiect la GE Renewable Energy Hydro, Grenoble, Franţa, associated professor la Laval University, Quebec, Canada.

Care sunt principalele aspecte pe care le apreciați la Conferința Diaspora 2016, în general, și la workshop-ul exploratoriu la care ați participat, în particular?
Doina Rădulescu: Am fost foarte plăcut impresionată de iniţiativa conferinţei „Diaspora 2016”. Mulţumesc organizatorilor workshop-ului „Cultură, Drept şi Dezvoltare Economică” (în mod special profesorului Mihai Mutaşcu) pentru invitaţia de a participa la conferinţă. Cel mai mult am apreciat la acest eveniment posibilitatea de a interacţiona şi cu cercetători din alte domenii şi temele vaste acoperite în diferite workshop-uri. La workshop-ul la care am participat, am apreciat în mod deosebit calitatea prezentărilor ştiinţifice, posibilitatea de a dezbate pe diferite teme economice de actualitate, ocazia de a întâlni sau reîntâlni colegi care lucrează în diferite ţări ale lumii. M-a impresionat efortul depus de organizatorii locali în organizarea acestui workshop şi felul în care ne-au primit şi s-au ocupat de noi, cei din diaspora. Presupun că prin această manifestare se doreşte crearea de contacte noi sau menţinerea legăturilor prezente cu cercetătorii de diferite specialităţi/profiluri din diaspora, sper, cu scopul de a învăţa din această interacţiune ceva despre cum ar trebui să se desfăşoare activitatea de cercetare şi către ce nivel al calităţii cercetării ştiinţifice să tindem.

Gabriel Ciocan: Diaspora este o conferinţă care reuneşte cercetătorii de prestigiu internaţional, de origine română, cu omologii lor din România. Este un prilej de schimburi de idei, de întâlnire între specialişti, de lărgire a orizontului şi a networking-ului profesional. Organizarea, nivelul prezentărilor, nivelul dezbaterilor ce au avut loc, atât pe tema workshop-ului „Actualitate şi perspective în domeniul energiilor regenerabile”, cât şi pe temele de dezbatere propuse de organizatori, vizitele de laboratoare, au fost remarcabile. O experienţă inedită care va avea ca rezultat dezvoltarea colaborărilor existente, precum şi demararea unora noi.

Care sunt câștigurile participării la această reunire? Ce perspective se deschid și ce acțiuni concrete apreciați că se pot pune în practică?
Doina Rădulescu: Din punct de vedere individual, prin participarea la această reuniune am putut face cunoştinţă cu colegi din străinătate şi din România, am schimbat idei legate de proiecte de cercetare. De asemenea, am avut posibilitatea de a vedea mai de aproape cum funcţionează mediul academic din România şi ce proiecte viitoare de cooperare există (de exemplu proiectele de mobilitate pentru cercetătorii cu experienţă din diaspora) în cadrul cărora am avea posibilitatea de a vizita instituţii de cercetare din România şi prezenta lucrări din domeniile noastre de cercetare. Această iniţiativă este un prim pas, dar ar fi de dorit să existe mai multe proiecte instituţionalizate de acest fel, prin care cercetătorii români din diaspora să poată de exemplu ţine cursuri/seminarii de vară pentru doctoranzi.

Gabriel Ciocan: Principalul beneficiu al Conferinţei este lărgirea orizontului ştiinţific şi uman prin schimburi de idei. Cercetătorii care activează în străinătate împărtăşesc experienţa lor cu omologii din România şi le permite acestora să cunoască nivelul şi procupările cercetătorilor din ţară. Diversitatea domeniilor abordate, calitatea lucrărilor prezentate şi valoarea schimburilor de idei realizate între cercetători fac din această Conferinţă un prilej ideal pentru cunoşterea reciprocă a preocupărilor şi a nivelului actual din diverse domenii. Este o ocazie unică de lărgire a orizontului atât pentru cercetătorii din ţară, cât şi pentru cei din străinătate, precum şi de networking. Entuziasmul, spiritul colaborativ, limba şi originea comună a cercetătorilor fac unicitatea acestei conferinţe.

În urma precedentelor ediţii ale acestei Conferinţe au fost realizate schimburi de studenţi, schimburi de experienţă, proiecte în comun. Am avut oportunitatea de a colabora cu mai multe colective de cercetare din ţară: INCDIE ICPE-CA (dr. Florentina Bunea), Universitatea Politehica din Timişoara (prof. Romeo Resiga, Dr. Sebastian Munteanu) şi Universitatea Politehnică din Bucureşti (dr. Diana Bucur, dr. Georgiana Dunca). În ceea ce mă priveşte, aceste colaborări s-au concretizat în stagii de master şi doctorat, profesori invitaţi, proiecte de cercetare şi publicaţii în comun. După cum a reieşit din prezentări, au fost şi alte acţiuni similare. Dacă la primele Conferinţe Diaspora aceste acţiuni erau prezentate ca ajutor pentru cercetătorii din România, la ultimele ediţii sunt relaţii de colaborare de la egal la egal. În urma Conferinţelor Diaspora au fost lansate în România programe de cercetare la care participarea cercetătorilor din străinătate este încurajată. Acest cadru va crea noi colaborări şi dezvoltări comune.

Ce rol credeți că trebuie să joace diaspora științifică în procesul de evoluție a învățământului și științei din țara noastră? Cum veți susține personal aceste transformări?
Doina Rădulescu: Nu aş folosi cuvântul trebuie. În conformitate cu expertiza fiecăruia, domeniul de specialitate, interesele personale, cei care doresc, să aibă posibilitatea şi să nu li se pună bariere (precum birocraţia în recunoaşterea diplomelor internaţionale etc.), să contribuie la formarea unei generaţii noi de studenţi/cercetători din România. Noi, cei din diaspora, am putea ţine cursuri la nivel de masterat avansat sau doctorat în cadrul unor programe instituţionalizate. De asemenea, putem participa la conferinţe pe profilul respectiv de specialitate şi oferi consultanţa noastră pentru reorganizarea instituţiilor de învăţământ superior, pentru ca ele să ofere mediul adecvat pentru desfăşurarea activităţii de cercetare şi învăţământ într-un fel asemănător cu cel al instituţiilor similare din ţările dezvoltate. Dar aceste lucruri pot avea loc numai dacă se vor schimba simţitor, cel puţin în domeniul ştiinţelor sociale, criteriile de promovare şi dacă accentul va fi pus nu numai pe hârtie, ci şi în realitate, pe criteriile de performanţă.

Există de exemplu o iniţiativă pe care aş dori să o menţionez aici pentru calitatea ei, lansată acum câţiva ani de colegii de la facultatea de economie de la Universitatea din Cluj. Prin conferinţa ERMAS de exemplu şi blogul http://www.econacademia.net/, cercetătorii români din mediul academic din străinătate şi din România au deja o platformă care facilitează transferul de competenţe.

Personal, aş susţine aceste transformări în cazul în care ar exista oportunitatea de a oferi de exemplu un curs/seminar de vară în cadrul unui program doctoral instituţionalizat sau prin participarea la manifestări ştiinţifice din domeniul meu de specialitate. Nu exclud nici efectuarea unui studiu empiric de cercetare cu date din România, dacă ar intra în sfera mea de interes şi expertiză ştiinţifică.

Gabriel Ciocan: Diaspora are rolul de catalizator prin colaborări care cresc vizibilitatea şi prestigiul cercetării din ţară, precum şi progresul acesteia. Rolul diasporei ştiinţifice este acela de partener privilegiat pentru cercetarea românească. Încurajarea şi finanţarea colaborării cu diaspora reprezintă un facilitator, în special în demararea colaborărilor. Susţinerea cercetării din ţară şi încurajarea prin finanţări apariate sau mixte a proiectelor de cercetare reprezintă de asemenea un aspect major în obţinerea de rezultate şi în dezvoltarea cercetării. Crearea de cadre pentru profesori şi cercetători invitaţi şi încurajarea schimburilor profesionale sunt un factor de progres reciproc. În ceea ce mă priveşte voi continua şi dezvolta colaborările existente – proiecte de cercetare realizate în comun. În timpul Conferinţei au fost evocate şi alte forme de colaborare: participare la cursuri, schimburi de studenţi şi specialişti, colaborări industriale, oportunităţi pe care doresc să le valorific.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite