Revista >> Iulie - August 2016 [Nr. 186] >> Cercetare & Invatamant superior

ICPE-CA a promovat examenul energiilor fotovoltaice

Ing. Ion Murgescu, ICPE-CA

29 Iulie 2016

• PROMETEU, un proiect complex de completare şi modernizare a infrastructurii de CDI, susţine această

Trăim începutul unei noi ere în care energia solară, apreciată pentru stabilitatea ei, devine liderul energiilor regenerabile, cu soluţii tehnice preferate din ce în ce mai mult în efortul limitării schimbărilor climatice. În faţa acestor provocări ICPE-CA şi-a întocmit foaia de parcurs construind o infrastructură modernă pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în domeniul energiei fotovoltaice.

Completarea infrastructurii CDI în domeniul energiei fotovoltaice şi creşterii eficienţei în conversia şi consumul de energie, realizată prin proiectul PROMETEU, este o etapă importantă pe care ICPE-CA a finalizat-o în 2015, anticipând acordul istoric de luptă împotriva schimbărilor climatice din cadrul conferinţei ONU pe tema climatică - COP21, Paris 30 noiembrie 2015. Întâlnirea celor peste 150 de şefi de state a fost considerată una dintre ultimele şanse date omenirii ca să-şi construiască o economie mai puţin consumatoare de energii poluante, în vederea limitării încălzirii globale sub 2°C. La iniţiativa lui Francois Hollande, Barack Obama și Bill Gates, din prima zi a summit-ului s-a format coaliţia denumită Mission Innovation, în care 20 de state, cu economii imortante global, se angajează să dubleze în următorii 5 ani bugetul alocat cercetării şi dezvoltării energiilor curate. Ulterior, cu ocazia întâlnirii ministeriale în cadrul Mission Inovation din 1-2 iunie de la San Francisco, celor 20 de state li se alătură Uniunea Europeană şi prin ea inclusiv România.

Comisia Europeană a aderat la această inițiativă în numele UE. Este aşteptată alocarea progresivă a 10 miliarde de Euro pentru programul Horizon 2020, numai pentru cercetarea în domeniul energiilor curate.

Energia solară în 2016
Îmbunătățirile recente aduse sistemelor fotovoltaice au dus la scăderea costurilor la un nivel care poate concura cu celelalte tehnologii pe o arie geografică din ce în ce mai extinsă. Nu mai reprezintă o noutate faptul că în multe ţări preţul energiei solare este sub preţul cu amănuntul la energia disponibilă în reţea. Paritatea şi apropierea de preţurile energiei convenţionale se răspândeşte rapid chiar şi în zonele mai puţin însorite din nordul Europei şi Americii. În contractele de PPA (Power Purchase Agreement), cele mai noi oferte de energie solară nesubvenționată au fost oferite la prețuri mai mici decât energia eoliană on-shore.

Piața solară globală a crescut în 2015 cu peste 25% (55 GW în valoare absolută), ajungând la un total de 233 GW. Pieţele emergente din Asia și America conduc acum în topul dezvoltării. China chiar a preluat de la Germania titlul de ţară cu cea mai mare capacitate totală solară instalată. Primele 3 piețe în 2015 au fost China, Japonia și SUA, iar China și Japonia împreună sunt responsabile pentru mai mult de 50% din creşterea de 55 GW a capacităţii globale PV în 2015.

Previziunile pentru 2020
Outlook Global Market, raportul asociaţiei Solar Power Europe (European Photovoltaic Industry Association) prevede o dezvoltare a pieţei solare cu mult peste estimarea din raportul anterior. Se anticipează o creştere a capacităţii solare instalată, totală la nivel mondial, la peste 600 GW până în 2020, ceea ce reprezintă o creştere de 160% luând ca bază cei 229 GW instalaţi la sfârșitul lui 2015. Scenariul optimist estimează chiar mai mult de 700 GW până în 2020.

Unde se poziţionează România în piaţa solară
În 2013 România s-a remarcat prin instalarea unei capacităţi totale de peste 1 GW energie fotovoltaică, situându-se în top 10 ca rată de dezvoltare în Europa şi pe locul 13 în topul Ernst & Young care măsoară atractivitatea pentru investitori a proiectelor de energie regenerabilă din 40 de ţări, păstrându-şi poziţia deţinută în 2012. În 2013 programul de subvenţionare prevedea acordarea a 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie solară produs, certificatele putând fi tranzacţionate pe bursa OPCOM la un preţ cuprins între 27-55 euro/unitate. Pe fondul unei pieţe nesaturate în România vis a vis de nesiguranţa profiturilor în pieţele cu tradiţie din Europa, dezvoltatorii au început numeroase proiecte de centrale solare. În consecinţă, cererea a depăşit cu mult aşteptările, astfel că Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a propus reducerea numărului de certificate verzi, de la 6 la numai 3 în Martie 2013. Mai mult, oficialii guvernamentali au anunţat că două dintre certificate vor fi acordate abia în Martie 2017, în speranţa că această măsură va înfrâna cererea de fotovoltaice din România. În anul următor s-au instalat numai 363 MW, iar în 2015 s-au instalat 102 MW.

Urmare a politicii UE şi a hotărârilor din cadrul COP21 de la Paris, România a revizuit LEGEA nr. 372 din 13.12.2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Începând cu 2020, pentru toate clădirile noi, necesarul de energie va fi acoperit, în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere. Este un exemplu de intervenţie în sensul promovării utilizării energiilor curate pentru limitarea încălzirii globale, care va fi urmat şi de altele.