Revista >> Septembrie 2016 [Nr. 187] >> Cover Story

Capitalul uman performant, factorul-cheie de evoluţie al INCDFM

Alexandru Batali

22 Septembrie 2016

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM) este unul dintre cele mai performante institute de cercetare din ţară, competitiv şi în arena europeană. Acest statut a fost dobândit şi consolidat atât prin investiţia în infrastructura materială de ultimă generaţie, cât şi printr-o politică de atragere de specialişti cu competenţe deosebite, de înalt nivel ştiinţific. Dr. ing. fiz. Adrian Crişan şi dr. fiz. Victor Diculescu sunt cercetătorii de talie internaţională care, convinşi în 2015 să (re)vină în Institut, au creat în mai puţin de un an perspectivele unei dezvoltări deosebite a INCDFM, recent câştigând două proiecte de calibru, din cadrul Programului Operational Competitivitate (POC). Proiectele au capacitatea de a revitaliza direcţii de cercetare existente, de a deschide calea unora noi, de avangardă, de a forma noi grupuri ştiinţifice competitive. Pe termen lung, cei doi cercetători îşi exprimă totodată dorinţa de a deveni mentorii unei noi generaţii de tineri specialişti, în fizica temperaturilor joase, supraconductivităţii şi magnetismului, ori în domeniului (bio)senzorilor, modalitate prin care îşi vor pune amprenta semnificativ asupra evoluţiei Institutului şi a cercetării de excelenţă din România.

Dr. ing. fiz. Adrian Crişan
Cel mai tânăr Doctor de pe platforma Măgurele, în 1994, după „libe-ralizarea” admiterii la doctorat, Ioan Adrian Crişan s-a format şi a progresat în INCDFM până la nivelul cel mai înalt: Cercetător Ştiinţific gradul I. Timp de peste 15 ani a făcut cercetare în străinătate, în universităţi şi instituţii din Anglia, Italia şi Japonia. Între 2007 şi 2011 a fost Team Leader-ul prestigiosului Grant Marie Curie ‘NanoTechPinningHTS’, din cadrul FP6. (N. red: Din cele 100 de proiecte câştigătoare pe parcursul a 7 ani de FP6, din România a mai câştigat un astfel de Grant doar fostul ministru Daniel Funeriu). În 2013 a devenit Doctor Docent (Doctor of Science) la Universitatea din Birmingham. Are peste 120 de lucrări în reviste de specialitate ISI, peste 80 de prezentări la conferinţe internaţionale; două capitole de carte publicate în străinătate (editurile Nova Science Publishers New York şi Springer), peste 800 de citari. Factor Hirsh 14. În vara anului 2015 s-a reîntors în INCDFM şi a câştigat recent un proiect din fonduri structurale, din POC:
REBMAT – Materiale avansate speciale pe bază de bor şi de pământuri rare
Obiectivul general al proiectului constă în creşterea contribuţiei cercetării româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră prin abordarea complexă (elaborare şi studiu aprofundat şi interdisciplinar) a unor noi materiale funcţionale avansate pe bază de bor şi/sau pământuri rare. Este vizată dezvoltarea de noi sisteme cu proprietăţi supraconductoare, magnetice şi structurale îmbunătăţite, inclusiv cu funcţionalităţi combinate, care să se preteze unei largi clase de aplicaţii tehnologice.
Valoarea proiectului este de 8 617 500,00 RON (aprox. 1 900 000 Euro).

Dr. fiz. Victor Diculescu
Absolvent în 1998 al Facultăţii de Fizică a Universităţii Bucureşti, unde a terminat şi un Master în Biofizică, Victor Diculescu a urmat apoi studiile doctorale în Departamentul de Chimie al Universităţii din Coimbra, Portugalia, între 2000 şi 2005. A obţinut în 2005 titlul de Doctor în Biochimie, Tehnologie Biochimică. A lucrat în calitate de Cercetător Postdoctoral la Laboratorul de Electroanaliză şi Coroziune, Institutul Pedro Nunes, Coimbra, şi a fost Invited Auxiliary Professor al Universității din Coimbra, din 2011 până în 2014. Între 2013 şi 2015 a lucrat ca Invited Auxiliary Researcher la Departamentul de Inginerie Mecanică, Facultatea de Științe şi Tehnologie, Universitatea din Coimbra. Este (co)autorul a 3 capitole de carte şi a 57 de articole ştiințifice publicate în reviste cotate ISI, rezultatele au fost prezentate la peste 50 de conferinţe naţionale şi internationale şi a obţinut finanțarea a trei proiecte de cercetare cu o valoare cumulată de aprox. 2 200 000 Euro. Din Decembrie 2015 este Cercetător Ştiinţific III în cadrul INCDFM, unde a câştigat recent un proiect din fonduri structurale, din POC:
NANOBIOSURF - Biosenzori electrochimici nanostructurați pentru diagnoză medicală și screening de compuși cu proprietăți farmaceutice: dezvoltare, caracterizarea suprafațelor și aplicații.
Obiectivul principal al proiectului este de a impulsiona activitatea noului laborator creat în cadrul INCDFM, L2. Producția, prelucrarea și analiza materialelor pentru creșterea calității vieții prin demararea de studii privind dezvoltarea de (bio)senzori nanostructurați pentru detectarea de (bio)molecule biomarkeri de afecțiuni medicale și pentru screening-ul de liganzi inhibitori și compuși cu proprietăți farmaceutice ca soluție pentru reducerea costurilor de R&D în Industria Farmaceutică și de Diagnoză Medicală.
Valoarea proiectului este de 8 617 500,00 RON (aprox. 1 900 000 Euro).

Aţi ales să vă întoarceţi în România şi să vă continuaţi cariera ştiinţifică în cadrul INCDFM. Care au fost resorturile, motivaţia care a stat la baza acestei hotărâri? De ce aţi preferat INCDFM şi nu un alt institut de prestigiu din ţară sau de pe platforma Măgurele?
Dr. Adrian Crişan: Eu nu mi-am pus niciodată problema Dacă mă întorc în România, ci Când mă întorc. După ce am condus cu succes trei doctoranzi (şi am fost co-supervisor al altui doctorand), şi după ce am obţinut la Universitatea Birmingham titlul de doctor docent (Doctor of Science), mi-am pus problema să transmit cunoştiinţele şi experienţa mea şi unor tineri din România. De ce INCDFM? După cei doi ani obligatorii de „practică în producţie” (efectuaţi la IRNE Piteşti), INCDFM a fost locul meu de muncă, în care m-am format şi am progresat în timp, de la simplu stagiar la nivelul cel mai înalt, Cercetător Ştiinţific gradul I. Deşi am făcut cercetare în străinătate (Anglia, Italia, Japonia) peste 15 ani, în tot acest timp, pe toate articolele publicate, INCDFM este menţionat ca a doua mea afiliere. Nu se punea problema să revin în ţara în altă parte. Aici se face cercetare în tematicile în care sunt specialist, aici există mare parte din echipamentele de care am nevoie.

Dr. Victor Diculescu: Principala motivaţie de ordin ştiinţific a întorcerii mele în România are ca bază tendinţa de intensificare a activităţilor de cercetare în domeniul biosenzorilor electrochimici nanostructuraţi. La nivel naţional, INCDFM reprezintă vârful de lance în domeniului materialelor cu dimensiuni nanometrice, esențiale pentru dezvoltarea de biosenzori electrochimici. Pe de altă parte, există în cadrul institutului cercetători de excelenţă în domeniu, ceea ce, combinat cu infrastructura de ultimă generaţie, reprezintă premisele unor rezultate ştiinţifice relevante la nivel mondial...

Din momentul revenirii şi până în prezent, care au fost acumulările esenţiale din această perioadă?
Dr. Adrian Crişan: Cel mai important pas a fost să încep să mă pregătesc (stabilirea tematicii, contacte şi discuţii cu colegii) pentru elaborarea unei propuneri de proiect, cu şanse mari de succes, în cadrul unei competiţii de atragere de personal cu înaltă calificare din străinătate. Am început să învăţ care sunt domeniile de specializare ale colegilor mai tineri din institut (pe care nu-i cunoşteam destul de bine) în vederea viitoarelor colaborări pe tematici interdisciplinare. Studiind legislaţia, am aflat care sunt condiţiile pentru a mi se echivala calitatea de conducător de doctorat din Anglia şi am început demersurile în această direcţie. Sper ca anul viitor să fiu acceptat în calitatea de conducător de doctorat în cadrul Şcolii de Doctorat în Fizică. În plus, bucurându-mă de încrederea colegilor din aceeaşi generaţie, am fost însărcinat să fiu responsabil al unuia dintre cele trei proiecte Nucleu ale institutului, care a primit la evaluare un punctaj foarte bun.

Dr. Victor Diculescu: Am revenit în România în decembrie 2015. În aceste aproximativ nouă luni am avut ocazia să mă familiarizez cu politicile administrative ale institului, dar cel mai important aspect a fost posibilitatea de a cunoaşte personal specialişti de prestigiu în diverse domenii de cercetare, nu numai din cadrul INCDFM, cât şi din alte instituţii din România, aspect esenţial în asigurarea succesului în cercetarea multidisciplinară. De asemenea, în această perioadă am iniţiat studii pentru dezvoltarea de (bio)senzori flexibili și portabili ca dispozitive non-invazive de detecție și cuantificare de molecule de interes biologic în transpirație pentru monitorizarea stării fiziologice a unui organism. Rezultatele preliminare promiţătoare au permis diverse aplicaţii la concursuri de proiecte organizate de diverse instituţii.

Aţi participat anul trecut la competiţia pe fonduri structurale POC şi recent aţi câştigat, cu punctaje foarte mari, câte un proiect care va consolida infrastructura materială şi umană a INCDFM. În ce constă specificul/unicitatea proiectului pe care îl conduceţi? Ce fel de ce cercetări/aplicaţii sunt avute în vedere?
Dr. Adrian Crişan: Proiectul îşi propune să abordeze dintr-o nouă perspectivă câteva clase de materiale avansate pe bază de bor şi/sau de pământuri rare. Este vizată dezvoltarea de noi sisteme cu proprietăţi supraconductoare, magnetice şi structurale îmbunătăţite, inclusiv cu funcţionalităţi combinate, care să se preteze unei largi clase de aplicaţii tehnologice.
O mare parte dintre aplicaţiile materialelor supraconductoare şi magnetice sunt aplicaţii în energie/economisirea de energie, cum ar fi dispozitive magneto-supraconductoare pentru stocarea energiei, limitatoare de curent de suprasarcină, motoare electrice supraconductoare pentru propulsia navală şi pentru turbine eoliene, transformatoare, cabluri supraconductoare pentru amperaje foarte mari.
Un alt domeniu important de aplicaţii al rezultatelor cercetării este sănătatea, unde se utilizează atât câmpuri magnetice mari pentru RMN, ce utilizează fire/cabluri supraconductoare, cât şi diverse tipuri de senzori pentru magneto-cardiograme şi magneto-encefalograme. Printre aplicaţiile de nişă ale rezultatelor menţionăm lagăre magneto-supraconductoare fără frecare (pe baza efectului Meissner şi a levitaţiei magnet-supraconductor) pentru motoare de foarte mare turaţie.
Materialele magnetice nanocompozite cuplate prin schimb, prin optimizarea parametrilor de operare, pot fi implementate în dispozitive ce se adresează atât domeniilor mari industriale, automotive, transport, producerea energiei prin implementarea noilor magneţi în componenţa motoarelor turbinelor eoliene, sănătate, prin elaborarea de materiale nanometrice ca vectori de transport în terapii hipertermice şi de transport ghidat al medicamentaţiei (drug delivery vectors) sau pentru îmbunătăţirea contrastului la rezonanţa magnetică (MRI), cât şi în domenii înguste, de nişă, cum ar fi producerea de microsenzori şi valve de spin pentru aplicaţii variate (securitatea aeroportuară, personală şi a bagajelor, detectarea bancnotelor contrafăcute, criptografie, pentru securitatea comunicaţiilor, bio-detectie, etc.), valve de spin pentru aplicaţii de stocare şi redare magnetică a datelor.
Materialele avansate cu proprietăţi mecanice speciale sunt aplicate în toate domeniile de activitate şi în funcţie de dezvoltarea acestora se pot produce noi echipamante industriale pentru industria energetică (instalaţii pentru generarea energiei de tip nuclear, centrale electrice solare cu focalizare), scule speciale noi sau având timp de viaţă îndelungat.

Dr. Victor Diculescu: Acest proiect vine ca răspuns la provocările ştiinţelor biomedicale contemporane, ce rezidă în imensa varietate de agenţi patogeni şi/sau mutageni, în apariţia bruscă de noi pandemii şi în dificultăţile de reacţie rapidă cu care cercetarea medicală de laborator pune la dispoziţie soluţii pentru aceste ameninţări. Astfel, obiectivul proiectului este dezvoltarea de metodologii analitice rapide, sensibile și economice pentru detectarea de molecule de interes biologic specifice unor afecțiuni medicale și pentru detectarea de compuși cu potențiale proprietăți farmaceutice. Desigur, nu ne propunem rezolvarea completă a unei situaţii atât de acute şi de generale ci, în mod realist, să inițiem activităţi de cercetare sinergică prin metode fizico-chimice, al căror scop final să fie punerea la dispoziţia lumii medicale a unor metode de diagnostic sigure şi cu cost redus, precum şi de metode de dezvoltare de compuși chimici cu proprietăți farmaceutice pentru diverse afecţiuni cu care se confruntă populaţia.

Care sunt principale beneficii ce decurg din derularea proiectului?
Dr. Adrian Crişan: Proiectul răspunde tuturor celor trei obiective generale ale Strategiei Naţionale de CDI 2014-2020: Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare, Creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră, şi Creşterea rolului ştiinţei în societate. În ceea ce priveşte obiectivele specifice ale strategiei, sunt asigurate relaţionări cu susţinerea specializării inteligente şi cu susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii, iar în ceea ce priveşte obiectivele transversale ale strategiei, proiectul va avea contribuţii la atingerea masei critice de cercetători şi la dezvoltarea unor organizaţii de cercetare performante.
Proiectul se adresează domeniului general de specializare inteligentă „Eco-nano-tehnologii şi materiale avansate”. Principalul beneficiar va fi INCDFM, prin atragerea unui specialist cu vastă experienţă de cercetare ştiinţifică în Universităţi şi Institute de Cercetare de prestigiu. INCDFM va beneficia de o mult mai mare vizibilitate internaţională în domeniile de cercetare ale proiectului şi va avea o echipă mult mai puternică decât în prezent în aceste arii tematice, inclusiv prin angajarea şi instruirea teoretică şi practică a unor tineri cercetători de perspectivă. Prin activităţile specifice ale proiectului va creşte eficienţa utilizării unei mari părţi din infrastructura existentă în institut (instalaţia de ablaţie laser, instalaţia de sinterizare în plasmă de arc (spark plasma sintering), instalaţiile complexe de caracterizări electrice şi magnetice în câmpuri mari şi la temperaturi joase). În plus, în cadrul proiectului se vor achiziţiona un sistem complex de testări mecanice la temperatură variabilă şi o instalaţie modernă de creşteri de monocristale, inexistente în institut, şi care, după cunoştinţele noastre, vor fi unicat în ţară.