Revista >> Septembrie 2016 [Nr. 187] >> Cercetare & Invatamant superior

Cercetarea românească: azi o vedem, şi nu e

Alexandru Batali

22 Septembrie 2016

Test de personalitate fără veleităţi profesionale şi joc vechi de societate, chestionarul lui Proust a devenit mai cunoscut prin aplicarea sa de către Bernard Pivot în cadrul emisiunii „Bouillon de culture". Pornind de la acest model clasic, am creat un formular complet adaptat, menit să restituie imaginea cercetării româneşti prin ochii unor personalităţi care se dezvăluie totodată pe sine, prin raportare la acest domeniu. Prof. univ. dr. ing. Doru Dumitru Palade, ministrul Cercetării şi Tehnologiei în perioada 1992-1996, este invitatul acestei ediţii.

1. Principala dumneavoastră calitate?
Nu mi-am pus niciodată această întrebare. Poate conştiinciozitatea, în rest aş mai menţiona punctualitatea, seriozitatea, dublate de un temperament flegmatic, stăpânire de sine, echilibru, calm în toate situaţiile posibile şi, mai mult ca orice, respectul pentru oameni, indiferent de poziţa lor.

2. Principalul defect?
Încredere exagerată în colaboratori, deşi nu de puţine ori am fost dezamăgit; nu mă pricep la afaceri, sunt sentimental şi nu rezist la falimentul eventualei concurenţe. Cred că din afaceri ar trebui să câştige toţi...

3. Deviza după care vă călăuziţi în profesie?
Niciodată să nu spui acum ori niciodată, ci acum ori altă dată... Perseverenţa de a reveni după un eventual insucces, respectarea cu orice preţ a tuturor angajamentelor asumate. Cel mai mult mă consumă lucrul făcut inutil.

4. Trăsătura pe care doriţi să o întâlniţi la un cercetător?
Să-i placă ceea ce face. Să fie ferm în abordarea temelor, să cunoască bine domeniul atât pe plan intern, cât şi extern, să nu se descurajeze la primele insuccese, sănătate şi putere de muncă. Să se descurce bine în sistemele IT legate de cercetările abordate. Să aibă dorinţă de afirmare.

5. Ce preţuiţi cel mai mult la partenerii din proiectele de cercetare?
Insistenţa în a găsi soluţiile optime, cunoaşterea partenerilor, spirit de echipă, culegerea de informaţii pentru temele în lucru, curaj în acţiuni. Sinceritatea este un element esenţial, nu trebuie ascunse insuccesele, indiferent de urmări. Americanii emit părerea că la 10 teme abordate, dacă una reuşeşte, recuperează toate fondurile investite.

6. Locul unde aţi dori să faceţi cercetare?
În laboratoarele Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării, dar legat de o temă concretă cu finalizare confirmată de beneficiar. De preferat teme destinate realizării de produse, tehnologii, servicii noi sau modernizate cu aplicaţii în dezvoltarea industrială. În ultima perioadă mă atrag şi teme prin care profilul mecatronicii poate pătrunde în domenii noi: biologie, aparatură medicală, agronomie, mediu.

7. Descoperirea ştiinţifică pe care o apreciaţi cel mai mult?
Aprecierea a evoluat, în diverse perioade am avut diverse preferinţe, ultima se referă la recunoaşterea formelor prin metode opto-electronice, metodă mult aplicată în domeniul în care îmi desfăşor activitatea.

8. Personalitatea ştiinţifică pe care o admiraţi?
Regretatul profesor Traian Demian, întemeietorul şcolii româneşti de mecanică fină, conducătorul meu de doctorat. Un exemplu de perseverenţă, de luptă pentru impunerea domeniului care aducea cea mai mare valoare adăugată, de corectitudine şi totodată un model în ceea ce priveşte obţinerea maximului de calitate din lucrările sale. Deoarece nu aveam specialitatea mecanică fină şi nu fusesem studentul dânsului, la primul examen în cadrul stagiului de doctorantură am stat la tablă patru ore, după ce slăbisem 13 kilograme în luna premergătoare de pregătire.

9. Persoana care v-a influenţat cel mai mult cariera ştiinţifică?
Am avut privilegiul de a fi studentul profesorului Dorin Pavel, întemeietor şi el, dar a hidroenergeticii româneşti. M-a condus la proiectul de stat axat pe echipamente hidraulice bazate pe energii regenerabile (ceva similar se gândeşte acum la Târniţa...) şi mi-a deschis orizontul către regulatoarele mecanice de putere şi turaţie. De aici domeniul aparatelor destinate măsurării şi reglării în instalaţiile de automatizare îmi era deschis.