Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Piaţa IT din România: Inovăm sau renovăm?

22 Septembrie 2016



Piața de inovare din România este o piață aproape inexistentă în multe industrii, iar în Industria IT, care este inovatoare prin definiţie, România nu are puterea de a face lucruri noi, magnifice sau măcar deosebite. Nu reuşim să startăm sau să creăm, culmea nu ne iese nici să copiem. România nu mai produce creativ, sau chiar deloc, deşi după multe statistici producem talente. Însă aceste talente nu au parte de un mediu prietenos cu inovaţia, astfel că cele mai multe reuşesc, dar în afara graniţelor noastre, iar cele care rămân şi totuşi încearcă se pierd într-o mare neagră de probleme şi într-o lipsă acută de finanţare reală şi competitivă.

Mă tot uit la cifrele despre piaţa IT din România care par a fi promiţătoare şi totuşi, ca să cităm un articol din Forbes, „chiar dacă prosperă, sectorul IT are o problemă de inovaţie”.
România are mai mulţi ingineri IT în capitala noastră dragă decât SUA, India, China sau Rusia şi în ultimii ani sectorul a crescut impresionant. Potrivit „Învest România”, o organizaţie a guvernului care ar trebui să ajute şi să ghideze investiţiile străine în ţară, sectorul IT creşte cu 9% pe an şi va ajunge în 2020 la 4,5 miliarde de dolari.
Dacă România are în teorie destui ingineri IT, în practică în mediul IT cu toţii simţim o lipsă din ce în ce mai acută, iar României îi lipsesc oamenii inovatori şi creatori. Există multe idei în industrie, avem oameni buni, dar toţi se chinuie să lanseze şi să susţină startup-uri inovative care să poată face diferenţa, care să se extindă global, într-o eră digitală în care un business se poate dezvolta uşor doar online, nu mai avem nevoie de birouri şi sute de angajaţi, de hale de producţie sau de investiţii colosale.
De curând am cunoscut un român, tânăr, inovator şi chiar frustrant de curajos prin simplitate, care a reuşit să creeze un Start-Up profitabil, cu un laptop şi foarte mult curaj. L-am întrebat cu ce se ocupă. Mi-a răspuns: - „Private Labeling”… Cu toată inteligenţa mea creatoare mi-am călcat pe orgoliul profesional de expert cu 16 ani de experienţă în IT şi am întrebat nonşalant: Private ce??? Explicaţia a fost extrem de simplă: „Am creat un brand de accesorii sportive şi acum o nouă linie de accesorii pentru Notebook-uri, etichetă privată, am făcut o firmă în SUA, online, pentru că birocraţia este extrem de mică şi totul este simplu şi te încurajează să faci business corect, profitabil şi simplu”. În România el face design-ul produselor, le produce în China şi le facturează din SUA către Amazon UK. A reuşit să vândă de aproape 1 milion de dolari în doar 6 luni, cu o investiţie minimală şi cu maxim de inovaţie şi creativitate.

Cauza sau efectul duc la lipsa de inovare?

Evident, se pare că deşi talente, idei şi oameni pregătiţi avem, ideal ar fi să reuşim să identificăm cauza ca să putem înţelege efectul şi în final să deschidem calea spre inovare în industria IT.
În primul rând, personal cred că vorbim de un cumul de cauze care ne-au adus în situaţia destul de tragică de a nu reuşi să ne ridicăm la nivelul altor state în ceea ce priveşte inovaţia şi creativitatea.
Principala cauză ar fi mentalitatea şi educaţia tinerilor care au moştenit o aversiune faţă de risc, o lipsă totală de încurajare a unui spirit antreprenorial şi nici un fel de educaţie de business în şcoli, licee şi facultăţi. Sistemul nostru de educaţie ne învaţă să memorăm cifre şi evenimente, teoreme şi structuri logice, dar nu ne învaţă să gândim liber şi creativ. Nici măcar autocritic.
Pe locul doi ar fi sistemul birocratic şi totala lipsă de susţinere a inovaţiei şi antreprenoriatului. Este greu spre imposibil ca un om creativ să dezvolte ceva în România sau, în rarele cazuri în care reuşeşte, să poată să se extindă global. Suntem o ţară care promovează investiţiile străine în România, dar nu şi investiţiile şi inovaţia din România în lume.
Pe locul trei ar fi marile corporaţii străine din domeniu care angajează pe salarii destul de mari cea mai mare parte a specialiştilor români din IT, care fac outsourcing pentru alte ţări. Undeva la 90% din ceea ce producem în industria de software din România este de fapt outsourcing pentru multe ţări din lume. Producem, nu creăm, nu inovam.
Am văzut şi realitatea cruntă în care o companie românească a dezvoltat un soft inovator pentru un integrator canadian, cu un efort recompensat în regim de outsourcing cu câteva sute de mii de euro, iar mai apoi compania din Canada a venit în România şi a ofertat soluţia cu multe milioane de Euro către o instituţie de stat. Nu era mai simplu ca autoritatea să cumpere direct inovaţia şi să facă parteneriate publice-private cu companiile inovatoare şi cu capital autohton?
Undeva pe ultimul loc ar fi şi lipsa unui mediu legislativ care să protejeze real şi simplu proprieteatea intelectuală, înregistrarea unui patent în România fiind uneori o adevărată aventură, care incredibil poate să se finalizeze şi după mai mult de 1 an.
În concluzie ne chinuim să trecem de la outsourcing la inovaţie, de la muncă la creaţie, însă nu există finanţare reală, susţinere publică sau privată şi nici know-how antreprenorial care să ajute ideile să devină start-up-uri inovatoare şi profitabile.
Aici aş adăuga un punct de vedere personal: impactul psihologic al zilei de mâine. Adică un nivel de trai scăzut şi o continuă grijă în ceea ce priveşte veniturile viitoare, care îi împing pe cei mai mulţi oameni spre alegerea unui job teoretic mai sigur, într-o multinaţională, în detrimentul riscului de a încerca pe cont propriu un start-up, iar conform unui studiu recent se confirmă faptul că peste 50% din agajaţii din indutria IT şi-au ales compania la care să lucreze după pachetul salarial oferit şi siguranţa locului de muncă.

Soluția „SMART” în calea spre inovare există?

Discutând cu un prieten drag, cu mai multă experienţă în această piaţă, am realizat că primul pas pe care trebuie să-l facem este să găsim o soluţie care să poată consolida şi creşte piaţa internă şi inovaţia în România pentru a putea acumula experienţe multiple şi a reuşi să penetrăm pieţele externe.
Şi explicaţia a fost simplă. Mi-a spus clar: „Priveşte piaţa de outsourcing din India. Au resurse câtă frunză, câtă iarba, dar nu au experienţă reală în piaţa lor locală. Astfel, deşi forţa de muncă este ieftină, deja pierd teren şi din ce în ce mai puţine companii de nivel mondial nu mai cumpără resurse din India pentru că, deşi sunt mulţi şi ieftini, calitatea este scăzută din cauza lipsei maturităţii pieţei de inovare şi a proiectelor locale şi puţini îşi mai permit să facă experimente, chiar dacă resursele sunt atractive ca preţ”.
Astfel că, pentru a reuşi să promovăm inovaţia în alte ţări cu un grad ridicat de competitivitate, trebuie să reuşim să avem un minim de experienţă reală şi să pornim un start-up local, să vindem şi să implementăm în piaţa din România pentru a putea face faţă provocărilor din alte ţări, care au un avans enorm în construirea şi promovarea inovaţiei prin Start-up-uri inovatoare.
De ajutor ar fi aici reducerea birocraţiei şi crearea unui mediu legal şi fiscal simplu şi uşor de acesat de către orice tânăr antreprenor şi eventual finanţări şi suport în internaţionalizare şi export. Poate şi protecţia statului, care să impună autorităţilor publice ca măcar 30% din ceea ce cumpără să fie produse şi servicii româneşti.
Există deja diverse iniţiative locale care încearcă să promoveze şi să ajute creativitatea şi inovaţia, însă sunt ele însele oarecum încă start-up-uri...
Inclusiv Clusterul Smart Alliance are în plan dezvoltarea unei direcţii care să încurajeze micile start-up-uri din industria IT, ideile şi oamenii cu adevărat creativi, prin crearea unui Membru de tip Start-Up, fără cotizaţie sau alte obligaţii financiare, dar care să beneficieze de experienţa şi mentoring-ul celorlalţi antreprenori care deja au reuşit. Dar cum totul necesită finanţare, iar lucrurile se blochează uşor şi avansează greu, probabil că acest program va deveni realitate o dată cu o prima axă de finanţare care să-l poată susţine şi dezvolta la un nivel care să conteze.
O altă direcţie interesantă a fost creată în mediul online, cum ar fi http://start-up.ro/ şi alte iniţiative private de promovare a antreprenoriatului, însă suntem departe de marile comunităţi de finanţare din lume care chiar oferă posibilitatea oricărui tânăr creativ să găsească finanţare pentru o idee genială şi să o transpună rapid şi eficient într-o afacere de succes.
De menţionat la final ar fi o altfel de iniţiativă care mie personal mi-a plăcut, îmbină Educaţia cu promovarea Antreprenoriatului. Vorbim despre USH Pro Business (http://www.ushprobusiness.ro/), un Centru specializat pentru activităţi dedicate mediului antreprenorial al Universităţii „Spiru Haret", fiind conceput pentru a sprijini companiile şi a oferi soluţii pentru susţinerea competitivităţii şi chiar susţine şi promovează activ formarea de Start Up-uri, internaţionalizarea lor, formare şi dezvoltare de clustere, managementul inovării, consultanţa în fonduri europene şi naţionale şi accesul la un networking diversificat, ce include de la studenţi creativi până la clustere şi asociaţii internaţionale.
Sperăm încă, speranţa moare ultima, ca în viitor statul roman să se implice din ce în ce mai activ în crearea unui mediu propice antreprenoriatului şi în susţinerea inovării mai ales în sectorul IT, care este totuşi cel mai dinamic şi care creează cea mai mare expunere a inteligenţei româneşti în lume. Probabil primul pas ar fi să facă cât mai facilă acesarea fondurilor europene specifice, în acest moment ele fiind ca şi inexistente şi având în România o rată de absorbţie de aproximativ 0,18%, adică sub 1% dacă cumva cineva crede că a fost o greşeala de editare.



Tags: inovare, IT

Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite