Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Oportunitate post-Brexit ratată

22 Septembrie 2016



Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană începe deja să genereze una din cele mai mari mutări din zona IT a ultimilor ani: mutarea operaţiunilor legate de centrele de date pe continent. Mutarea este impulsionată şi de noul acord Privacy Shield intrat în vigoare între SUA şi UE.

Transferul operaţiunilor din centrele de date aflate pe teritorul Marii Britanii către centre de date aflate în ţări de pe continent este deja vizibil, susţin analiştii, pentru operatorii mari de servicii de tip cloud computing. Motivul ţine de reglementările comunitare în vigoare şi de faptul că nu prea există operatori dornici să renunţe sau să desfăşoare afaceri mai greu în relaţia cu mamutul european.

Desigur, o astfel de mutare nu se petrece peste noapte. Se estimează că ea va dura cel puţin câţiva ani. Mai mult decât atât, nici măcar nu pare a fi vorba de o mutare de tip alb-negru, în sensul în care transferul de operaţiuni pe continent nu va însemna renunţarea completă la derularea de operaţiuni pe teritorul insulei britanice, ci mai degrabă instituirea unui dupol de operare, în cadrul căruia anumite operaţiuni se vor desfăşura în Europa, în vreme ce altele vor rămâne în Regat.

În orice caz, mutarea, sau intenţiile de acest gen, a generat deja interesul multor ţări europene pentru asigurarea unei felii dintr-o astfel de afacere. Dacă până de curând se vorbea doar de ţări precum Germania, Franţa sau Suedia ca fiind interesate de preluarea afacerilor cu servicii IT (poate şi prin prisma centrelor de date deja existente în astfel de ţări), mai nou în joc au intrat şi ţări mai mici, cum ar fi Finlanda sau Luxemburg, fiecare dintre ele cu argumente interesante, care ţin de locaţie şi de alocarea de fonduri pentru dezvoltarea rapidă a unor infrastructuri performante pentru servicii.

Tendinţa este amplificată de intrarea în vigoare a acordului Privacy Shield, cel care înlocuieşte vechiul acord SUA-UE de asigurare a confidenţialităţii datelor personale intitulat Safe Harbor. Din multe puncte de vedere, noul acord este mai restrictiv din punct de vedere al respectării unor cerinţe legate de confidenţialitate. Ca atare, operatorii de date personale, indiferent de dimensiunile lor, se văd nevoiţi să ia măsuri pentru respectarea acestor prevederi. Iar una din aceste măsuri luate serios în considerare este aceea a prelucrării datelor europenilor pe teritoriu european.

În plus, şi firmele britanice se văd obligate să ia măsuri pentru păstrarea intactă a afacerilor lor. Implicate sunt mai ales firmele din zona financiar-bancară şi cele din manufacturing. Cu privirea aţintită asupra momentului concret al ieşirii Marii Britanii din UE, aceste firme nu-şi vor permite să piardă clienţii europeni pe motivul procesării datelor într-o ţară non-UE şi al nerespectării acordurilor legate de transferurile şi confidenţialitatea datelor. Ca atare, este de anticipat şi aici o creştere serioasă a cererii.
Ar fi, în aceste condiţii, România o destinaţie prea îndepărtată pentru prelua-rea măcar a unei părţi din aceste fluxuri transferate? La modul teoretic, categoric nu. Mai ales că România se bucură şi ea de anumite avantaje din punct de vedere al derulării unor astfel de afaceri (unele locaţii excelente, legislaţia pe alocuri mai dură decât cea UE etc.)

Din nefericire, România nu pare a fi o destinaţie, nici pe termen scurt, nici pe termen mediu şi lung, din cu totul alte motive. Este vorba de lipsa interesului pentru dezvoltarea unui asemenea tip de afacere. Înainte de a putea opera fluxuri de date, investiţiile în infrastructura necesară sunt semnificative şi, pentru o ţară relativ săracă precum România, aproape imposibil de susţinut exclusiv din fonduri private.

Ca atare, în lipsa unor programe financiare urgente care să susţină dezvoltarea ramurii serviciilor din IT, România nu va reuşi să atragă interesul celor dornici să îşi asigure continuitatea afacerilor după ieşirea Marii Britanii din UE. Ca şi în alte situaţii din trecut, exemplele oferite de ţări mai mici, dar extrem de agile, cum este de pildă Estonia (care a lansat deja un program urgent de modernizare infrastructuri centre de date pentru a nu pierde oportunitatea) nu par suficiente pentru autorităţile de la Bucureşti ca acestea să conceapă un plan serios de fructificare a ocaziei. România continuă să pară interesată nu de modernizare economică, ci doar de asigurarea condiţiilor pentru ca politicul să-şi facă jocul pe care îl cunoaşte dintotdeauna.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite