Revista >> Noiembrie 2016 [ Nr. 189] >> Cercetare & Invatamant superior

Operaţionalizarea PNCDI III: logică, specific, obiective

Alexandru Batali

21 Noiembrie 2016

Operaţionalizarea PNCDI III şi întregul proces de adaptare la specificul şi provocările noii Strategii Naţionale de CDI marchează o evoluţie necesară la nivelul profesionalizării managementului şi administrării cercetării din România. Pe linia continuităţii, în ciclul 2015 – 2020 UEFISCDI a rămas principala agenție de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării din România, coordonând total sau parțial 9 dintre programele și subprogramele PNCDI III şi lansând 19 competiții în 2016, cu un buget total de 985.000.000 lei. După ce logică se ghidează şi se structurează acum finanţarea, care este specificul competiţiilor lansate, ce îmbunătăţiri au fost puse în fapt şi cum sunt apreciate de participanţi programele, sunt întrebări ale căror răspunsuri le descoperim în articolul prezent - o încercare de surprindere a aspectelor semnificative ce stau la baza operaţionalizării PNCDI III în 2016.

Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI III) şi Programul Operațional Competitivitate (POC) sunt principalele elemente care asigură implementarea Strategiei Naționale de CDI (SNCDI) în perioada 2014-2020 şi au ca obiectiv general creșterea competitivității economiei românești prin inovare.

Care este logica care ghidează acest demers? „Pentru utilizarea eficientă a fondurilor alocate celor două programe, PNCDI III și POC, este esențial să ne asigurăm că există sinergie între instrumentele de finanțare dezvoltate în cadrul acestor programe majore, în sensul complementarităţii lor și acoperirii tuturor componentelor esențiale ale demersurilor de cercetare: dezvoltarea resursei umane, dezvoltarea infrastructurii de cercetare, transferul rezultatelor pentru atingerea nivelelor superioare de maturitate tehnologică. În acord cu abordarea europeană, SNCDI 2014-2020 precizează explicit domeniile în care cercetarea românească are potențial demonstrat de dezvoltare, respectiv poate contribui la creşterea competitivității economiei naționale, domenii generic denumite de specializare inteligentă”, explică Magda Resiga, directorul general adjunct al UEFISCDI. Astfel, în prezent sunt organizate competiții de proiecte în domeniile de specializare inteligentă bioeconomie; tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiul și securitatea; energia, mediul și schimbările climatice; eco-nanotehnologiile și materialele avansate, domenii care sunt clar conectate atât cu necesitățile socio-economice, cât și cu interesul și potențialul agenților economici de a învesti în CDI.

De asemenea, PNCDI III trebuie să asigure dezvoltarea resursei umane pentru cercetare (încă ne poziționăm pe ultimele locuri în UE raportând numărul de cercetători la 1.000 de locuitori), să găsească pârghiile care permit păstrarea în țară a cercetătorilor și să atragă în ţară cercetători din străinătate. Investiţiile din ultima perioadă în infrastructura de cercetare creează cadrul prielnic unor cercetări de talie internațională.

„PNCDI III își propune totodată dozarea resurselor disponibile pentru asigurarea ponderii corespunzătoare a finanțării cercetării exploratorii și de frontieră (generic denumită cercetare fundamentală), respectiv a demersurilor de cercetare care realizează parcurgerea treaptă cu treaptă a nivelelor de maturitate tehnologică (concept teoretic, demonstrator experimental, trecerea de la laborator la mediul industrial, realizarea prototipurilor și lansarea în fabricație). Cu siguranță, aceasta este provocarea majoră a finanțării cercetării științifice și dezvoltării tehnologice”, afirmă Magda Resiga.

Specificul competiţiilor
Directorul general adjunct al UEFISCDI ne-a prezentat specificul şi îmbunătăţirile aduse competițiior organizate în PNCDI III. Am aflat că acestea au ca suport tehnic platforma web de depunere, evaluare, contractare, monitorizare www.uefiscdi-direct.ro, dezvoltată în exercițiul anterior de finanțare, dar este actualizată constant pentru a răspunde cerințelor procedurale și tehnice curente. Adițional au fost dezvoltate noi platforme, precum www.brainmap.ro, care este constituită ca o bază de date cu experți naționali și internaționali. Platforma poate fi utilizată și de alte agenții de finanțare precum organismele intermediare. Totodată a constituit suportul tehnic pentru competițiile de selecție a membrilor consiliilor consultative CNATDCU, CNCS, CNE. Platforma www.erris.gov.ro, registrul național al infrastructurilor de cercetare şi al serviciilor ce pot fi oferite prin intermediul acestora, reprezintă, deopotrivă, o radiografiere a ceea ce există în România în această zonă și a gradului de utilizare al infrastructurilor, punctând astfel unde s-a investit și unde trebuie investit în continuare.

Privind în ansamblu, toate pachetele de informații asociate competițiilor se supun consultării publice, ulterior fiind aprobate de către Autoritatea Naționala pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI). „Procedura de evaluare a propunerilor de proiecte oferă directorilor de proiect oportunitatea de a transmite observații argumentate, care pot duce la reconsiderarea unor componente ale evaluării inițiale de către evaluatori. Nu în ultimul rând, continuăm să utilizăm în procesul de evaluare experți din străinătate. Transparența este asigurată pe întreg procesul de evaluare, de la afișarea listelor cu propunerile de proiecte depuse, la mesaje constante privind stadiul evaluării, facilitarea accesului directorului de proiect la comentariile experților evaluatori, până la afișarea rezultatelor preliminare, finale și a listei evaluatorilor implicați în procesul de evaluare”, detaliază Magda Resiga.

Dacă cele prezentate anterior sunt elemente generale care vizează toate competițiile, există și elemente specifice la nivelul fiecărui program/subprogram ce particularizează rezultatele așteptate în urma finanțării proiectelor.
„Astfel, în definirea scopului și livrabilelor unui proiect s-a introdus nivelul de maturitate tehnologică care definește mult mai bine ce rezultate așteptate avem în cadrul unui proiect finanțat din fonduri publice. De exemplu, atingerea unul TRL6 înseamnă obținerea unui prototip și validarea lui în condiții de funcționare similare celor reale”.

În prezent sunt în pregătire primele competiții „top-down” – de tip soluții – proiecte ce vor răspunde unor necesități punctuale identificate de instituțiile publice ce asigură securitatea statului. În condițiile în care majoritatea instrumentelor de finanțare vizează proiecte „bottom-up”, adică tematica proiectului și tipul livrabilelor sunt propuse de aplicant, introducerea proiectelor de tip „top-down”, la care livrabilele sunt clar precizate de autorități publice centrale sau locale, oferă posibilitatea focalizării unei părți a resurselor alocate sistemului CDI spre soluționarea unor probleme concrete de interes socio-economic clar identificat și argumentat. Spre exemplu, tematica proiectelor pentru soluționarea unor probleme definite de Ministerul Apărării Naționale a fost aprobată de Guvernul României prin memorandum.