Revista >> Noiembrie 2016 [ Nr. 189] >> Cercetare & Invatamant superior

„România educată” la 9 luni de la lansare – cum a progresat cel mai mare proiect de construire a unei viziuni pe termen lung pentru învățământul românesc?

Departamentul Educatie si Cercetare din cadrul Administratiei Prezidentiale

21 Noiembrie 2016

Am mai vorbit anterior despre proiectul „România educată”, lansat de Administrația Prezidențială cu scopul de a pune bazele unei viziuni unitare și stabile asupra învățământului românesc (2018-2030). De la lansarea acestui proiect în luna februarie 2016, au fost organizate șapte dezbateri regionale majore și o serie de evenimente derulate sub egida proiectului de către organizații cu interes şi expertiză în zona educației. Simultan, s-a derulat o consultare online deschisă întregii societății, la care participanții au răspuns unui chestionar amplu despre modul în care și-ar dori să vadă evoluţia învățământului românesc la orizont 2030, plecând de la provocări globale care includ digitalizarea şi robotizarea, evoluţiile demografice sau schimbările climatice.

Zonele acoperite de chestionar au inclus toate etapele educației, de la ciclul pre-școlar la educația adulților, iar respondenții au fost atât cadre didactice, cât și elevi sau studenți, părinți, experți sau pur și simple oameni cu un interes în educație.
„Diferența majoră dintre «România educată» și alte inițiative de reformare a învățământului românesc e natura sa incluzivă și deschisă. În general propunerile anterioare de reformă au fost pregătite de grupuri restrânse de experți și, chiar dacă au contribuit la îmbunătățirea diverselor componente ale sistemului, nu au fost bazate pe un consens social suficient de larg. În esență, lipsa consensului a însemnat și o veritabilă efervescență a deciziilor politicie adoptate cu privire la sistemul educațional, fiecare guvern aducând noi elemente reglementărilor existente. «România educată» nu și-a propus o reformă anume, în sensul că nu a venit cu o agendă proprie cu privire la conținut. Proiectul își dorește să construiască o viziune asupra sistemului de învățământ superior pornind de la punctul de vedere al tuturor actorilor din sistem, al experților și a publicului larg. Toate evenimentele derulate sub egida proiectului au fost deschise publicului, chiar dacă a existat o oarecare segmentare regională sau de conținut“, declară Ligia Deca, Consilier de Stat pentru Educație și Cercetare şi coordonatoarea proiectului.

Principalele instrumente de consultare
Consultarea online a fost deschisă mai multe luni, iar până la jumătatea lunii octombrie peste 7000 de utilizatori și-au exprimat opinia cu privire la schimbările pe care și le doresc în educație. Respondenții au avut posibilitatea de a completa câmpuri aferente mai multor zone de conținut. De exemplu, un respondent preocupat de învățământul universitar, dar interesat și de educația copilului său aflat în grădiniță, putea completa atât câmpul aferent învățământului terțiar, cât și cel asociat educației pre-școlare.
În afara consultării online, care a fost realizata in parteneriat cu UEFISCDI, s-au derulat până acum sub egida „România educată” 34 de evenimente ale principalilor actori din domeniul educațional. Fiecare eveniment a trecut printr-un proces de evaluare, fiind necesar să îndeplinească mai multe criterii, cum ar fi să ofere participanților posibilitatea de a dezbate pe teme relevante pentru această etapă a proiectului România educată, să fie deschise publicului larg și să se finalizeze cu un raport de recomandări. Această abordare ne-a permis coagularea unui număr important de opinii din societate, pe subiecte extrem de diverse, care luau în calcul nu doar dimensiunea națională, ci și specificul local.
Cel de-al treilea instrument de consultare au fost dezbaterile regionale, organizate chiar de Administrația Prezidențială, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și cu diverse universități din țară.
„Cele șapte dezbateri regionale ne-au permis să dialogăm direct, nemijlocit, în fiecare regiune a țării, cu stakeholderii implicați în educație și cercetare, cu angajații, dar și cu beneficiarii din sistem. Am putut să vorbim direct cu elevi, studenți, profesori, cercetători, părinți, agenți economici și reprezentanți ai diverselor instituții interesate sau implicate în domeniul educației și cercetării. Au fost, dacă le putem numi așa, adevărate pulsoximetre privind realitățile și opțiunile din societate”, apreciază Ligia Deca.

Valoarea dezbaterilor
Evenimente de acest gen au avut loc la Craiova, Timișoara, Brașov, Constanța, Iași, București și Cluj-Napoca. Temele abordate au inclus profilul absolvenților, cercetarea și rolul diasporei științifice în dezvoltarea acesteia, profilul cadrelor didactice, evaluarea rezultatelor învățării din învățământul preuniversitar, învățământul profesional și tehnic, internaționalizarea învățământului superior și analfabetismul funcțional în România. O parte din temele acestor dezbateri regionale au fost decise ca urmare a discuțiilor și recomandărilor primite chiar de la participanții la dezbaterile anterioare.

Fiecare dezbatere a avut peste 100 de participanți, în cea mai mare parte din regiunea de dezvoltare aferentă locației-gazdă, fiind derulate cu sprijinul unei universități. După un panel introductiv, în care experți din mediul instituțional și neguvernamental au avut ocazia să prezinte date relevante pentru tema abordată, s-a continuat cu sesiuni de dezbateri, pe grupuri tematice. Astfel că fiecare dezbatere a inclus în medie câte cinci ateliere paralele în care participanții au avut ocazia de a contribui cu opinii legate de modul în care văd viitorul învățământului românesc. Concluziile au fost prezentate apoi într-o sesiune plenară, pentru a fi asumate de participanţi şi a putea avea o dezbatere inclusivă cu toţi cei prezenţi. Rezultatele fiecărui atelier au fost colectate și vor contribui, împreună cu rezultatul consultării online şi cu rapoartele evenimentelor organizate sub egida România educată, la cristalizarea unor scenarii care pot fi utilizate mai departe în constuirea concretă a unei viziuni asupra învățământului românesc.
„Viziunea în sine este necesară pentru a avea o imagine a rezultatelor dorite, pe înţelesul întregii societăţi şi cu sprijinul acesteia. Dar „România educată” merge mai departe. În a doua etapă a proiectului, pornind de la viziunea și obiectivele asumate anterior, se vor creiona o strategie și un plan operațional pentru educație și cercetare. Acest lucru se va derula în decursul anului 2017, urmând ca ulterior să se colaboreze cu autoritățile compentente pentru pregătirea unui mix de politici care ar trebui să umple golurile normative existente. Sperăm că toate aceste inițiative vor da un nou suflu învățământului românesc la începutul celui de-al doilea secol de existență a României ca stat modern şi unitar”, consideră Ligia Deca.

Cifre cheie
Aproape de încheierea primului an din „România educată”, vă lăsăm cu o serie de cifre care reliefează amploarea exercițiului de consultare, primul de acest gen realizat de o instituție a statului: șapte dezbateri regionale, 8.000 de expertize completate online, circa 1500 de participanți individuali la dezbaterile regionale și 34 de evenimente ale stakeholderilor din educație, derulate sub egida „România educată”.
„Principala dorință pe care o avem în continuarea proiectului este să vedem o implicare activă și continuă a publicului. Cultura dezbaterii publice este importantă pentru un stat democratic, cu atât mai mult când vine vorba despre un domeniu atât de important pentru viitorul nostru colectiv. Iar cei care sunt poate pe bună dreptate obosiţi de reformele cvasi-permanente din educaţie au acum şansa să se implice pentru ca acest demers să răspundă atât nevoii de regândire a educaţiei într-un stat cu un procent nepermis de mare de analfabetism funcţional, cât şi nevoii de stabilitate legislativă”, a încheiat Ligia Deca.