Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Secţiunea CDI a CCIB, o structură reprezentativă pentru progresul economic

21 Noiembrie 2016



Prof. univ. dr. ing. Gh. Ion Gheorghe se află la începutul celui de-al treilea mandat de Preşedinte al Secţiunii Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB). Pe parcursul interviului acordat revistei Market Watch am avut ocazia să aflăm cum funcţionează acest organism, care sunt cele mai importante realizări puse în operă, dar şi ce obiective sunt urmărite pe termen mai lung. Înfiinţarea unui Consiliu Naţional al Managerilor din Cercetare sau extinderea Secţiunii la nivel naţional sunt doar două dintre proiectele ambiţioase care dau măsura rolului jucat de această structură reprezentativă a sistemului de CDI din România.



Care este scopul, misiunea Structurii CDI pe care o conduceţi?
În condiţiile în care despre cercetare şi rezultatele sale se cunoaşte foarte puţin la nivelul decidenţilor guvernamentali, precum şi în mediul economic, am considerat că formarea unei secţiuni dedicate este importantă pentru a acoperi acest gol şi a face cunoscute rezultatele cercetării membrilor Camerei - IMM-uri în marea lor majoritate.

Cum se realizează acest deziderat?
Secţiunea e de sine stătătoare, reprezintă 21 de entităţi (INCD-uri în cea mai mare măsură, institute private şi firme cu activitate de cercetare) şi este organizată în baza Statutului CCIB. Există mai multe grupuri de lucru (5) şi un responsabil pentru fiecare în parte, cu un plan de activitate. Toate planurile sunt eşalonate de-a lungul anului şi se organizează conferinţe şi întâlniri pe diverse tematici cu entităţile economice din România, dar şi cu reprezentanţii firmelor din străinătate care vizitează CCIB şi care participă la conferinţe mixte, în cadrul cărora prezentăm rezulatele cercetărilor şi intrăm în contact cu aceştia. De exemplu, delegaţia Chinei care a reprezentat regiunea Shanghai şi-a prezentat anul acesta obiectivele şi pe linie de cercetare. În calitate de director general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării le-am făcut propunerea de a crea în România un „Centru Internaţional de Mecatronică”, în care să dezvoltăm proiecte comune. Există şi avantajul dat de faptul că instititutul pe care îl reprezint a început în ultimii ani să dezvolte Mecatronica către o ştiinţă a Sistemelor Integrate: cele fizice şi cu cele virtuale, formând Sistemele Mecatronice Cibernetice.
La evenimentele cu reprezentanţi din România anunţăm o temă clară. Ultima a fost în jurul produselor mecatronice inteligente care pot fi implementate în industrie.

Pe un podium constituit spontan, care sunt realizările de care sunteţi mândru?
În 2014 au venit din Germania Fundaţia Steinbach şi Institutul IPA Fraunhofer pentru diseminarea conceptului de transfer tehnologic. Acestea sunt cele mai apreciate pe plan mondial pe zona lor de expertiză, chiar SUA preluând modelul şi procedurile lor de transfer. Secţiunea noastră a organizat cu acestea 3 întâlniri. O primă întâlnire a fost cu reprezentanţii din cercetare şi din mediul economic. Fiecare entitate, dar şi centrele şi infrastructurile naţionale de transfer tehnologic -Infratech, Arott- au venit cu produsele pe care le puteau transfera (la nivel de model, prototip sau unicat) şi au prezentat şi modul de valorificare şi beneficiarii. În cea de-a doua întâlnire au venit IMM-urile care puteau să absoarbă dinspre cercetare transferurile tehnologice, iar instituţiile germane le-au explicat principiul şi metodologia lor de transfer, concluzionând că există o piaţă de desfacere în România. În urma acestor întâlniri, ANCSI a scos la licitaţie un proiect sectorial specializat pe transfer tehnologic, fiind finalizat sub coordonarea UPB.
O altă reuşită a Secţiunii constă în transmiterea de propuneri de proiecte de cercetare şi propuneri de transferuri de produse dinspre membrii noştri către delegaţiile din ţările străine care au venit la CCIB. S-au încheiat protocoale de colaborare şi au reuşit să participe la proiecte organizate în consorţii, în programe internaţionale de cercetare.
Un succes a fost şi organizarea, în 2015, a vizitei la Institutul European de Cercetare „CERN”, la care au participat mai multe INCD-uri şi firme. Acestea au avut ocazia să afle ultimele noutăţi din cadrul acestui institut, dar mai ales şansa de a intra pe lista lor de furnizori şi de colaboratori pe care îi au la nivelul reţelei lor europene.
O altă realizare este crearea, pe platforma informatică a CCIR, a unei Reţele virtuale de laboratoare, ce aparţin celor mai importante institute membre ale secţiunii CDI. Orice întreprindere, orice IMM din România poate avea astfel acces la dotarea institutelor şi le poate solicita un anumit serviciu.

În noul mandat ce obiective v-aţi propus să atingeţi?
În ultima şedinţă ne-am propus să creăm Consiliul Naţional al Managerilor Institutelor de Cercetare, o entitate similară Consiliului Naţional al Rectorilor, dar nu la nivel universitar, ci la nivelul institutelor de cercetare. Cercetarea se face acum şi în institute şi în universităţi, iar unirea forţelor pentru o cercetare integrală poate aduce beneficii semnificative. Acest lucru ne va permite să avem un dialog mai eficient cu diverse structuri reprezentative ale României.
Consiliul este în acest moment în elaborare şi se va înfiinţa ca personalitate juridică până la jumătatea anului 2017. Din acel moment, prin raportul temelor de cercetare la nivel naţional, ţinând cont şi de strategiile din cercetare şi de complementaritatea şi compatibilitatea lor cu strategiile UE pentru 2020 şi 2030, ne vom aduce o importantă contribuţie, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Mai mult decât atât, vom supune atenţiei decidenţilor politici problemele Cercetării din România şi printr-un dialog CNM şi CNR vom contribui la îmbunătăţirea strategiilor de cercetare şi de finanţare a acestui domeniu în România.

Sunt politicile şi strategiile publice din Ministerele Economiei şi Educaţiei suficient de bine corelate şi suportive pentru a încuraja cooperarea dintre cele două medii?
Fiecare minister are o strategie proprie în care se prevede dezvoltarea anumitor domenii, dar punctele comune nu sunt încă sincronizate, corelate şi integrate. Prin Secţiunea de CDI a CCIB încercăm să facilităm dialogul dintre Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri şi Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice în vederea creării unor politici, strategii şi viziuni comune. Centralizând mai multe recomandări ale reprezentanţilor Cercetării şi IMM-urilor le trimitem către ministerele reprezentative, dar şi către Parlamentul României, către Camera Deputaţilor şi Camera Senatului. Am primit răspunsuri la aceste acţiuni, dar nu s-a ajuns la aplicarea concretă a măsurilor propuse. Vom relua paşii şi vom diversifica modalităţile prin care ne propunem să determinăm corelarea Cercetării din România la nivelul ministerelor responsabile.

Cercetarea şi inovarea sunt considerate resursele principale ale progresului şi competitivităţii. De ce aceste domenii nu sunt suficient valorizate de mediul de afaceri, care pare că ignoră cercetarea şi nu apelează la resursele ei?
Există într-adevăr o ruptură cauzată de mai multe motive. Unul aparţine chiar institutelor de cercetare, care nu ştiu să facă cea mai bună diseminare a rezultatelor lor în zona IMM-urilor. Contactele sunt foarte rare, iar modalităţile de interacţiune limitate. Ar trebui să existe vizite repetate, oferte periodice şi consultanţă oferită agenţilor economici, pentru a prelua cercetări în condiţii avantajoase. Un rol important în acoperirea acestui gol îl vor avea Clusterele din România, care s-au format într-un număr destul de mare pe domenii şi pe regiuni: în Mecatronică în Laseri de foarte mare putere şi în domeniul Maşinilor agricole în Bucureşti-Ilfov, în IT la Cluj etc. S-a format o reţea a clusterelor din România, Clustero, care pledează pentru deyvoltare inovativă.
Şi universităţile au început să acopere bine zona de cercetări fundamentale şi aplicative, mai ales prin crearea în cadrul lor a 16 instituţii de cercetare. Acestea ar trebui să colaboreze cât mai intens cu INCD-urile şi să genereze un efort comun de impunere a rezultatelor lor pe piaţă. Viitorul aparţine institutelor de cercetare şi universităţilor antreprenorial-inovative, cu divizii puternice de vânzări şi marketing, cu soluţii adaptate şi orientate nevoilor din piaţă.

Privind în direcţia inversă, de ce ignoră mediul de afaceri valoarea adăugată care vine dinspre cercetare?
În general IMM-urile sunt slab capitalizate. Ele nu ar putea să transfere efectiv rezultate din cercetare pentru că nu dispun de banii suficienţi pentru un astfel de demers. O parte a finanţării naţionale şi europene ar trebui să se ducă într-o mai mare măsură în direcţia contractelor dintre entităţile de cercetare şi agenţii economici, tocmai pentru a întări aceste legături şi a rezolva nevoi concrete din piaţă.

Cum consideraţi că se implică IMM-urile în competiţiile care favorizează participarea lor în proiectele de CDI?
Există şi incompatibilităţi în programele lansate, care nu încurajează participerea agenţilor economici. Se lansează kit-urile pe fiecare program, noi facem observaţii şi constatăm că nu se ţine cont de unele observaţii pertinente. De exemplu, în cadrul POC s-a lansat competiţia, dar, potrivit ghidului, institutele de cercetare care depăşesc 20% din cifra de afaceri din contracte cu agenţii economici nu vor mai avea voie să participe la competiţiile programului naţional… Din contră, ar trebui premiată şi stimulată entitatea care reuşeşte să aibă mai multe contracte cu agenţii economici, pentru că transferă practic în industrie şi în economie rezultatele cercetării.

Un mesaj final către entităţile pe care le reprezentaţi…
În primul rând invit cât mai multe entităţi de cercetare să devină membre ale Secţiunii CDI a CCIB. Cu cât suntem mai mulţi, cu atât Secţiunea va fi mai puternică în formularea de recomandări şi în dialogul cu decidenţii, iar aceştia vor ţine cont într-o măsură mai mare de observaţiile noastre. Nu în ultimul rând, ar fi benefic să ne putem extinde în fiecare judeţ ca entitate de structură la nivelul tuturor Camerelor de Comerţ şi Industrie din România. În acest fel ar fi o participare extraordinară a Sistemului de Cercetare din fiecare judeţ sau regiune de dezvoltare a ţării, un aspect valoros în condiţiile în care Cercetarea reprezintă motorul dezvoltării economice şi sociale.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite