Revista >> Noiembrie 2016 [ Nr. 189] >> Cercetare & Invatamant superior

Lansarea TGE-PLAT, un proiect de exploatare a tehnologiilor generice esenţiale, atrage interesul considerabil al întreprinderilor

Acad. Dan Dascalu

21 Noiembrie 2016

La data de 7 noiembrie 2016 a avut loc la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti lansarea proiectului „Parteneriat în exploatarea tehnologiilor generice esenţiale (TGE) utilizând o platformă de interacţiune cu întreprinderile competitive”, finanţat din programul de fonduri structurale POC CDI. Există caracteristici specifice ale acestui proiect legate de utilizarea high-tech şi corelarea cu anumite domenii de interes strategic. Fapt este că lansarea proiectului a fost bine primită, în condiţiile în care au participat nu mai puţin de 26 de firme, interesate de un domeniu relativ îngust, cel al componentisticii realizate prin micro şi nanofabricaţie.

Pe scurt, despre TGE-PLAT
• Propunerea de proiect „Parteneriat în exploatarea în Tehnologiilor Generice Esenţiale (TGE) utilizând o PLATformă de interacţiune cu întreprinderile competitive” (TGE-PLAT) este destinată parteneriatului pentru transferul de cunoştinţe între o organizaţie de cercetare (beneficiar) şi întreprinderi din România. Beneficiarul proiectului este INCD-Microtehnologie (IMT Bucureşti), www.imt.ro, iar directorul de proiect este Dr. Raluca Müller (raluca.muller@imt.ro).
• Propunerea TGE-PLAT a fost suţinută de scrisorile de interes a 17 firme, dintre care 16 din regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov.
• Contractul are durata maximă (5 ani) şi bugetul maxim de fonduri nerambursabile (circa 3 milioane de euro), care urmează să fie cheltuiţi în principal pentru cercetări solicitate de întreprinderi, dar şi pentru activităţi de consultanţă şi de servicii. Detalii despre proiect apar pe pagina de web www.imt.ro/TGE-PLAT.

Corelaţii strategice
Prioritatea de specializare inteligentă vizată de TGE-PLAT este domeniul 2, „TIC, spaţiu, securitate”, identificat de Strategia Naţională CDI (2014-2020), dar şi de Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României (până în 2030). Este vorba, de fapt, de trei domenii high-tech concentrate într-unul singur, domenii care sunt finanţate pentru prima oară (2014-2020) prin programele de fonduri structurale dedicate României. Conform Strategiei Naţionale pentru Competitivitate, SNC (2014), prioritatea de mai sus are impact în următoarele sectoare industriale: Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor, Industria auto şi componente, Energie şi management de mediu.
Caracterul specific al propunerii de proiect prezentate aici este legat de utilizarea unui grup de Tehnologii Generice Esenţiale (TGE) de care dispune IMT (concret este vorba de micro-nanoelectronică, micro-nanofotonică, nanotehnologie). Aceasta corespunde orientării strategice din „Orizont 2020”: UE considera că îşi poate asigura competitivitatea prin tehnologii generice esenţiale (TGE, în original KET = Key Enabling Technologies). Aceste tehnologii, în număr de şase, au un mare potenţial inovativ. Ele nu sunt specifice unui anumit domeniu de aplicaţie (de aceea sunt numite „generice”). Impactul lor asupra progresului tehnologic şi realizării de noi produse este şi mai mare atunci când două sau mai multe TGE sunt folosite în combinaţie. Tehnologiile „generice” sunt versatile şi extrem de eficiente în abordarea de către IMM-urile inovative a unor nişe de piaţă. Firmele trebuie însă asistate de către instituţii de cercetare care cercetează şi dezvoltă aceste TGE folosind infrastructura experimentală şi competenţele adecvate. În această concepţie, considerată vitală pentru UE, regăsim esenţa propunerii TGE-PLAT.

Lansarea proiectului
Lansarea proiectului, desfăşurată în cadrul ospitalier al Bibliotecii Academiei Române a atras o audienţă variată (peste 90 de participanţi). Fără cuvântări ale oficialităţilor, dar cu prezentări tehnice la obiect şi cu o interacţiune directă între cercetători şi firme, evenimentul poate fi considerat un succes.
Organizarea în tandem a evenimentului de presă şi a celui tematic, pe fundalul unei miniexpoziţii a cercetătorilor din IMT, s-a dovedit inspirată. Reprezentanţii presei au rămas la evenimentul tematic (cu caracter ştiinţific), s-au discutat în plen problemele concrete ale participării firmelor (sesiune de întrebări şi răspunsuri la care au participat şi reprezentanţi ai OI/POC-CDI), cercetătorii din IMT au oferit detalii în faţa standurilor cu exponate şi materiale documentare.

Evenimentul tematic a demarat cu o prezentare generală a proiectului, urmată de expunerea principalelor rezultate ale institutului pe cele trei direcţii de cercetare-dezvoltare prevăzute în proiect, în corelaţie cu subdomeniile de specializare inteligentă şi cu tehnologiile generice esenţiale (folosite), astfel:
• Microsenzori (de temperatură, bio-chimici, optici, de presiune) pentru detecţia / identificarea persoanelor, a explozivilor/drogurilor etc., utilizabili în medii agresive şi ostile, cu grad ridicat de periculozitate, în subdomeniile: „2.1 TIC (2.1.2 Internetul viitorului); 2. Spaţiu, 2.3. Securitate (TGE utilizate sunt micro – nanoelectronica şi nanotehnologii).
• Componente fotonice şi sisteme cu aplicaţii în spaţiu şi securitate (subdomeniile 2.2, 2.3), anume: (1) Tehnologii pentru detectori pentru diverse domenii spectrale (UV, VIS, NIR, SWIR.....Far-IR); (2) Componente optice difractive cu profil 3D; (3) Componente optice/microoptice adaptive (TGE folosite sunt fotonica şi nanotehnologii).
• Dispozitive şi sisteme pentru unde milimetrice, submilimetrice şi în domeniul Terahertzilor- pentru domeniile: „2.2. Spaţiu, 2.3. Securitate” (TGE: micro- nanoelectronica şi nanotehnologii).

Direcţia Microsenzori a fost prezentată de către Dr. Raluca Müller, directorul general al IMT (Fig. 1), cu concursul colegelor Dr. Ileana Cernica, Dr. Carmen Moldovan, Dr. Alexandra Ştefănescu. Realizările în fotonică au fost expuse de către Dr. Dana Cristea, şefa laboratorului CD de profil, în timp ce direcţia de cercetare în dispozitive pentru unde milimetrice a fost ilustrată de către Prof. Dr. Dan Neculoiu (Fig. 2). Infrastructura experimentală şi capabilitatea ei de a asigura servicii ştiinţifice şi tehnologice au fost prezentate de către Dr. Adrian Dinescu, directorul tehnic al institutului. Programul complet al evenimentului şi prezentările făcute sunt accesibile la www.imt.ro/TGE-PLAT/eveniment_7.11.2016.php#p.
f

Deoarece proiectul TGE-PLAT este dedicat întreprinderilor, participarea acestora la eveniment a fost extrem de semnificativă. Din cele 17 întreprinderi care au transmis o expresie de interes pentru propunerea de proiect, 14 au fost prezente. Li s-au adăugat însă alte 12, astfel încât numărul întreprinderilor a ajuns la 26. Evenimentul tematic s-a încheiat cu o suită de întrebări puse de firme, la care au răspuns atât reprezentanţii echipei de management, cât şi D-na Sorina Dumitrescu, şef implementare OI/POC (Fig. 3 arată o imagine din sală). Discuţiile au scos în evidenţă interesul firmelor de a se trece cât mai repede la faza de contractare, dar şi interesul pentru valorificarea activităţilor CD prin trecerea la fabricaţia unor produse.

Avantajele pentru întreprinderi
• Firmele inovative care vor să beneficieze de noile tehnologii au o oportunitate unică în acest proiect propus de IMT, datorită formaţiei multidisciplinare a cercetătorilor din institut, a experienţei acestora în colaborarea europeană pe domenii de înaltă tehnologie, a infrastructurii extrem de performante şi a mediului deschis de colaborare la nivel instituţional.
• Unică în România este orientarea IMT spre micro-nanofabricatie, ilustrată de înfiinţarea Centrului de servicii în micro-fabricatie (IMT-MINAFAB, www.imt.ro/MINAFAB), primul centru de acest fel din Europa de est, lansat la Bruxelles în mai 2009. Din 2011, acest centru beneficiază de sistemul de management al calităţii EN ISO 9001: 2008, deosebit de util pentru reproductibilitatea cerută de cooperarea cu industria. Institutul se poate angaja la o microproducţie. În străinătate există facilităţi de microfabricatie care pot prelua componente care au fost proiectate şi experimentate cu concursul IMT, fapt demonstrat de experienţa institutului în proiectele europene
• Pe un plan mai larg IMT asigură un mediu cu relevanţă tehnologică şi industrială în care se poate ajunge curent la un nivel de maturitate tehnologică (Technology Readiness Level, TRL) egal cu 5, ceea ce înseamnă (clasificare NASA) „testare în mediu relevant la nivel de componentă sau subsistem”. Acest aspect este deosebit de important pentru conceptul de „specializare inteligentă”, care promovează progresul pe „lanţul valoric” (value chain). Aici lanţul valoric poate fi schematizat prin succesiunea material – proces tehnologic – componentă – subsistem – sistem. Prin dotările recente (CENASIC), veriga „materiale” este consolidată (utilizarea noilor materiale fiind un factor important de inovare).
• Domeniul „securitate” este de mare interes în actualul context regional şi internaţional. O analiză atentă arată că aceste capabilităţi sunt atractive pentru produse cu dublă utilizare.