Revista >> Noiembrie 2016 [ Nr. 189] >> Cercetare & Invatamant superior

România se schimbă prin învăţare, includere şi participare

Radu Ghitulescu

21 Noiembrie 2016

Ovidiu Toderici, din cadrul „Alianţei pentru Copii din Arad“, a prezentat modul în care a apărut asociaţia ca un răspuns concret la problemele cu care se confruntau în educarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES): „Am pornit pe acest drum cu un grup de voluntari – ajuns acum la 240 de membri – din dorinţa de a găsi soluţii practice la problemele pe care le întâmpinam. Cum este, de exemplu, nevoia de oameni pregătiţi care să ajute la integrarea copiilor cu CES, în şcolile cu clase de învăţământ special. Sau cea de a avea mai multe cadre didactice la clasele de copii cu deficienţe grave. Sau de a folosi materiale pregătitoare actuale şi metode pedagogice moderne. Am început în 2009 cu un prim proiect prin care am căutat să vedem cum putem «motiva» un cadru didactic să rămână pe post şi de atunci am realizat alte trei proiecte în cadrul liniilor de finanţare în domeniul formării profesionale. Am stabilit o relaţie de colaborare cu Asociaţia Interculturală «Mobility Friends» din Barcelos, Portugalia, ţară pe care am ales-o pentru că educă în spiritul integrării aproape 80% din copiii şi tinerii cu CES. Echipele de formatori, metodişti, psihologi şi logopezi pe care i-am adus din România, prin programele de mobilitate, au învăţat direct de la echipele de profesionişti portughezi, pe care am putut să-i urmărim cum lucrează şi să le înţelegem sistemul. Ulterior, am încercat să-l adaptăm la cerinţele şi condiţiile noastre. În timp, ne-am dat însă seama că trebuie să-i ducem şi pe elevii cu CES în Portugalia şi să lucrăm cu ei în bazele materiale destinate acestor activităţi. Aşa că am scris un nou proiect şi, cu ajutorul programului Erasmus+, 60 de tineri cu CES din România au participat la formare profesională în Portugalia. (…) Erasmus+ a netezit drumul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale."

Şi Penitenciarul Craiova a valorificat oportunităţile oferite de programul Erasmus+ prin componenta de educare a adulţilor. Proiectul, la care au participat Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul Craiova, Penitenciarul Colibaşi şi Centrul de Detenţie Craiova, a urmărit îmbunătăţirea activităţii de formare profesională a personalului de conducere din penitenciare, dar şi diversificarea ofertei educaţionale adresate deţinuţilor. În urma programului de mobilitate, realizat în parteneriat cu Leeds Beckett University din Marea Britanie, rezultatele s-au concretizat în elaborarea unui manual pentru pregătirea în leadership a angajaţilor din sistemul penitenciar, susţinerea de sesiuni de instruire a personalului, precum şi în derularea de programe educaţionale cu grupuri de deţinuţi.

Universitatea de Vest din Timişoara este un exemplu de bună practică în România în ceea ce priveşte participarea studenţilor cu nevoi speciale la programele de mobilitate. Oana Ivan, din cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale al universităţii, consideră că problema implicării studenţilor cu nevoi speciale nu este atât una de selectare a candidaţilor, cât mai ales de informare a acestora. Pentru a depăşi această limitare, în cadrul universităţii se desfăşoară anual o campanie agresivă de informare, în timpul căreia, timp de o lună, sunt promovate beneficiile participării la programul Erasmus+. Această abordare a permis Universităţii de Vest ca, în 2013, să devină prima instituţie de învăţământ superior din România cu un student cu dizabilităţi – cu deficienţă funcţională gravă care necesită un asistent personal – care a participat la o mobilitate de studii. Reprezentantul universităţii timişorene a detaliat procedurile birocratice necesare pentru obţinerea suplimentărilor financiare, precum şi măsurile luate care au permis să crească în timp numărul studenţilor cu nevoi speciale participanţi la mobilităţi din Universitatea de Vest .

Un alt exemplu de bune practici în domeniul includerii a fost oferit de reprezentanţii Şcolii Gimnaziale „I.G. Duca“ din Petroşani: „Suntem o şcoală cu tradiţie şi cu rezultate bune constante – locul 1 pe judeţ la evaluarea naţională, participări la olimpiade naţionale etc. Sunt rezultate asigurate de învăţământul de masă, însă, din cei 1.200 de elevi ai şcolii, peste 100 sunt copii cu cerinţe educative speciale. Ne-am luptat în comunitate cu această problemă, pentru că, fiind o şcoală cu asemenea valori, multora – atât profesori şi elevi, dar şi părinţi ai acestora – le-a fost greu să accepte existenţa claselor de învăţământ special. Am reuşit însă, prin eforturi constante, să realizăm o integrare cât mai bună. Începând din 2000, când s-au înfiinţat aceste clase, am făcut mai multe proiecte pentru copiii cu dizabilităţi şi am organizat jocuri Special Olympics la care au participat perechi de elevi de la învăţământul de masă şi de la învăţământul special. Ulterior, prin programul Erasmus+ am dus integrarea la un nou nivel şi am lansat proiectul de mobilitate «No child left behind», în care am implicat mai mulţi parteneri internaţionali. Au urmat apoi programe de mobilitate în Turcia şi Polonia, la care copiii cu cerinţe educative speciale au fost însoţiţi de părinţi şi de psihopedagogi. (…) Erasmus+ ne-a ajutat să promovăm educaţia incluzivă, să schimbăm percepţia în societate asupra acestor copii şi să le egalizăm şansele în şcoală.“

„O conferinţă care te aruncă în mijlocul acţiunii“
Concluzia primei zile a conferinţei „Învaţă şi dă mai departe“ organizată de către ANPCDEFP a fost formulată sugestiv încă din deschiderea evenimetului de către Andrei Popescu, secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului: „Ceea ce consider că face foarte bine o astfel de conferinţă e faptul că te ia efectiv de pe scaun şi te aruncă în mijlocul acţiunii, al aspectelor concrete. Acesta este rolul unei conferinţe de valorizare“.

Strategii pentru tineri
„În România avem o bună practică: facem multe strategii. Rezultatul: avem 365 de strategii la nivel guvernamental! Multe dintre ele s-au încheiat şi nu mai ştim ce se întâmplă cu ele, iar marea majoritate nu sunt bugetate sau nu sunt susţinute de un plan de acţiuni. (…) Anul acesta la nivelul MTS am operaţionalizat şi noi strategia naţională pentru tineret, în care includerea socială reprezintă o prioritate transversală. Includerea este un aspect esenţial pentru că ne preocupă cum putem să potenţăm ţinerii, să îi privim ca pe o categorie socială plină de potenţial şi oportunităţi, care vine şi aduce, nu consumă. Tinerii sunt o investiţie, şi nu o cheltuială, pentru că reprezintă o categorie socială care se află la o vârstă la care poate contribui foarte mult în societate".
Andrei Popescu, secretar de stat Ministerul Tineretului şi Sportului