Revista >> Noiembrie 2016 [ Nr. 189] >> Cercetare & Invatamant superior

Universităţile româneşti se conectează la modelele europene de antreprenoriat studenţesc

Bogdan Marchidanu

21 Noiembrie 2016

Startup Europe este o inţiativă a Comisiei Europene care are ca scop sprijinirea startup-urilor ale căror inițiative au pornit din mediile universitare, prin conectarea lor la ecosistemele antreprenoriale locale. În România, la nivel universitar, proiectul are patru universităţi partenere: Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB), Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava.

La sfârşitul lunii octombrie, UPB a conectat studenţii universităţii cu posibilităţile oferite de reţeaua europeană Startup Europe (SEUN, Start Up Europe Network), prin intermediul unui eveniment dedicat, al cărui responsabil a fost Valerian Croitorescu. Conferențiar universitar doctor al universității,Valerian Croitorescu lucrează de aproape zece ani cu tineri studenți și a văzut încă de la început potențialul antreprenorial al acestora, dedicându-se susținerii ideilor inovative ale tinerilor prin conectarea lor cu mediul de afaceri și mediul industrial: „Am mare încredere în studenții noștri, le cultiv interesul pentru cunoaștere și îi îndrum să studieze tehnologiile noi. Mă implic în coordonarea mai multor lucrări științifice desfășurate de aceștia, cu care au obținut premii la competițiile interne. Următorul pas pe care îl fac acum pentru studenți este de a-i conecta cu realitatea, prin introducerea lor în mediul industrial, şi încerc să le cresc încrederea de a-și dezvolta propriile afaceri pornind de la ce au studiat și ce le-a plăcut. Avem studenți care și-au dezvoltat aplicații electronice de diagnoză computerizată a sistemelor de pe automobile, linii de fabricare de elemente componente turnate din poliuretan, soluții de monitorizare a transporturilor rutiere, inclusiv servicii inginerești de proiectare folosind unelte de modelare și simulare, toți având firmele lor, mici acum, dar cu mare potențial de dezvoltare. Cei mai tineri dintre ei au un spirit antreprenorial mai dezvoltat decât generațiile anterioare.”

Cu ocazia evenimentului, Bogdan Ceobanu, reprezentantul Comisiei Europene (CE), a afirmat că „la nivelul CE se lucrează la acest proiect de cinci ani şi jumătate. Motivaţia principală a fost aceea a existenţei, la nivel european, a multor iniţiative de afaceri create de tineri“.

De ce ar fi din ce în ce mai importantă adoptarea unei mentalităţi antreprenoriale în rândul studenţilor? „În ziua de azi e mult mai ieftin să faci afaceri decât acum zece ani. Iar în universităţile de pe întreg cuprinsul Europei există o mare nevoie de antreprenoriat şi incubatoare de afaceri care să transfere o modalitate de gândire de afaceri globală cu acţiune locală“, explică Ceobanu.

Instrumente de acţiune
Cele trei elemente principale ale iniţiativei Startup Europe Comes to Universities (SEC2U) sunt legate de prezentarea proiectelor şi muncii desfăşurate în universităţi în mediul antreprenorial deja existent pe o piaţă, de construirea de punţi de legătură între comunităţile universitare şi ecosistemul de startup-uri, precum şi de facilitarea de legături între autorităţile locale de pe o piaţă, universităţi şi mediul local de afaceri.
Cum se realizează acest plan în viziunea SEUN? Un pas este constituit de evenimentele de networking organizate, la care participă jucători importanţi de pe scena startup-urilor din Europa şi din alte zone ale lumii. Un alt pas este reprezentat de participarea la programe de tip Business Accelerator, tabere şi academii de profil, şi aşa mai departe. Alţi paşi constau în asigurarea accesului la beneficii rezultate din programele sprijinite de SEUN, incluzând participarea la cele mai importante evenimente de antreprenoriat din Europa, posibilitatea de alegere a celor mai bune e-servicii potrivite nevoilor şi intereselor startup-urilor locale şi, nu în ultimul rând, găsirea de suport de afaceri şi de diverse opţiuni de finanţare, precum şi de informaţii legate de reglementările europene în vigoare.
SEUN lucrează alături de câteva reţele similare europene pentru a oferi startup-urilor sprijin în diverse zone importante, precum creșterea nivelului de experienţă a întreprinzătorilor din eşecuri şi de asumarea de acţiuni colaborative pentru revenirea pe linia de plutire, sau îmbunătăţirea colaborării între iniţiativele de antreprenoriat de tip web, experţi în afaceri web, actori educaţionali şi tineri adulţi ca beneficiari finali.

Ţinte viitoare, stimulente actuale
Există, desigur, şi o viziune legată de scopurile acestei inițiative europene, o viziune care cuprinde patru puncte principale. Unul din aceste puncte este cel al găsirii de tinere talente pregătite pentru piaţa muncii după terminarea studiilor universitare, oriunde s-ar găsi acestea în Europa. Un al doilea punct este cel al învăţării tinerilor să acceseze combinaţia corectă de soluţii de finanţare prin intermediul UE. Un al treilea punct este acela al ajutorării startup-urilor să crească şi să treacă de graniţele propriei ţări de rezidenţă. În fine, un al patrulea punct este acela al sprijinirii startup-urilor europene să ajungă să desfăşoare afaceri în alte regiuni ale lumii.
Iar pentru a stimula şi mai mult antreprenoriatul în mediul universitar, SEUN a lansat şi un program de premiere pentru recompensarea eforturilor depuse de startup-uri. Finala europeană din decembrie 2016 va premia startup-uri care au activităţi remarcabile în opt zone de interes la nivel european: gestionarea inteligentă a resurselor de apă, smart cities, creativitate, social networking, turism, soluţii pentru un mediu ecologic mai bun, IT&C şi energie.

Finanţarea, o componentă cheie
Însă, dincolo de premii şi recompense, unul din cele mai importante elemente ale succesului unor astfel de iniţiative antreprenoriale rămâne cel al finanţării. Cea mai încurajată metodă de finanţare, susținută atât de către SEUN, cât şi de către UPB, este cea a accesării de fonduri europene, în special prin programul ORIZONT 2020, care încurajează mai ales proiectele colaborative, la care participă cel puţin trei organizaţii din state membre UE diferite sau ţări asociate. Pentru a obţine finanţare, proiectele depuse trebuie să treacă prin mai multe stadii de evaluare şi aprobare.

Referindu-se la acest aspect, doamna Camelia Marinescu, punct național de contact pentru întreprinderi mici și mijlocii și risc financiar pentru programul ORIZONT 2020, din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovaţie, declara: „ORIZONT 2020 este un program al Uniunii Europene care sprijină toate formele de inovare şi care poate reprezenta un adevărat filon de aur pentru studenţii care se lansează în diverse proiecte antreprenoriale, evident cu respectarea regulilor impuse de CE. La ora actuală sunt peste 14000 de proiecte la nivel european în care sunt implicaţi studenţi sub diverse forme, de la proiecte individuale la proiecte de natură colaborativă între universităţi din diverse ţări. Din păcate, România are la ora actuală un singur proiect care se găseşte în faza I de evaluare, iar acest lucru înseamnă că mai este enorm de mult de lucru la nivel de conştientizare de oportunităţi şi, de ce nu, disciplină şi respectare rigori. Filonul financiar european este unul de maximă importanţă pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România şi cu cât mai repede vor învăţa întreprinzătorii de diverse categorii să îl folosească, cu atât mai bine va fi pentru întreg mediul de afaceri românesc şi chiar pentru întreaga societate“.

Ideea a fost subliniată şi de către Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România: „Este nevoie de bani pentru startup-uri. Nimeni nu mai poate trăi cu iluzia că o afacere se naşte fără bani. Că ajunge doar ideea şi norocul. Iar datele statistice publicate de noi arată că folosirea inovaţiilor în cadrul IMM-urilor nu se regăseşte deloc la loc de cinste. De aceea, încurajăm cu putere accesarea de fonduri europene de către întreprinzători, indiferent din ce mediu provin, ca una din ultimele soluţii de dezvoltare cât de cât rapidă a societăţii româneşti“.

„Timpul de acum este potrivit tocmai pentru cei ce vor să-și deschidă noi afaceri, în urmă cu câțiva ani nefiind posibile liniile de finanțare existente acum. Este adevărat că nu este ușor să fii antreprenor, este evident că dacă se dorește succesul este necesară și multă muncă, dar nu e imposibil. Numai cine nu vrea suficient de mult nu reușește, cu sau fără finanțare de la organismele naționale și internaționale putându-se dezvolta o afacere oricât de mică ar fi ea la început și oricât de multe obstacole legislative, fiscale și organizatorice ar întâmpina. Dacă le va aduce sau nu profit, ține doar de ei, de cât de hotărâți sunt și de piața pe care o atacă. Chiar dacă dau greș la început, nu există motive să nu încerce din nou, doar cine nu încearcă nu greșește”, a concluzionat conf. univ. dr. Valerian Croitorescu.