Revista >> Decembrie 2016 [ Nr. 190] >> Cercetare & Invatamant superior

Edificarea ecosistemului socio-economic de la Măgurele: soluţia Laser Valley

Alexandru Batali

14 Decembrie 2016

Cunoscut sub numele de „Laserul de la Măgurele”, ELI-NP, proiectul de dezvoltare ştiinţifică şi tehnologică găzduit de micul oraş de la graniţa de sud-vest a Bucureştiului are potenţialul de a crea cel mai important şi mai modern ecosistem socio-economic al României şi printre cele mai avansate ecosisteme de acest gen din Europa. Transpunerea lui în realitate depinde însă de viziune, determinare, coordonare eficientă, şi, nu în ultimul rând, de susţinerea guvernamentală a proiectelor asociate care pot construi această realitate.

Demersul ar putea părea o fantasmagoric într-o ţară în care mersul înainte spre modernitate se realizează, de obicei, în ritm de rac. Însă lucrurile nu stau deloc aşa. Proiectul de la Măgurele are potenţialul de materializare a unei posibile viziuni legate de România de mâine. De ce? Motivul principal este acela că există deja elemente componente ale unei astfel de viziuni instalate şi realizate. După cum există componente care nu au nevoie decât de o „renovare” pentru a deveni operaţionale. Iar renovările sunt uneori mult mai ieftine decât construcţiile de la zero.

Putem lua ca exemplu în acest sens portul de pe Dunăre de la 1 Decembrie. Un port aflat actualmente în stare relativ jalnică, dar care, cu investiţii minime, poate fi adus la un stadiu de funcţionare adecvat. De ce ar fi importantă finalizarea acestui port? Din simplul motiv că dezvoltarea ecosistemului socio-economic de la Măgurele va însemna, pe distanţe de timp de zeci de ani de acum înainte, transporturi masive de mărfuri, iar folosirea Dunării drept cale de transport este dovedită a fi una dintre cele mai ieftine soluţii. În plus, transformarea acestui port într-unul operaţional ar aduce mari beneficii şi pentru strategia europeană a Dunării, printre acestea numărându-se, deloc neimportant, alocări importante de fonduri de dezvoltare de la Bruxelles.

Scenariul unei transformări sănătoase
Actorii direct implicaţi în transpunerea în faptă a proiectului de la Măgurele sunt perfect conştienţi de imensul potenţial local, regional şi naţional al acestui proiect şi oferă multe exemple care evidenţiază modul în care poate fi asigurată dezvoltarea ecosistemului de la Măgurele către un pol regional de importanţă socio-economică. Îl voi detalia pe cel legat de perspectiva înfiinţării unei clinici medicale private, care, pe baza cercetărilor legate de aplicaţiile ionilor cu timpi scurţi de viaţă, ar învesti în realizarea unei facilităţi locale de tratament oncologic. O asemenea facilitate ar însemna dezvoltare de facilităţi de cazare, dezvoltare de facilităţi de tratament, dezvoltare de facilităţi de alimentaţie, dezvoltare de facilităţi de petrecere a timpului liber. Şi ar mai însemna foarte mulţi bani, deoarece la o asemenea clinică oncologică ar veni rapid pentru tratament pacienţi din cele mai diverse colţuri ale Europei şi ale lumii. Aducerea acestor pacienţi ar presupune şi dezvoltarea unor căi de transport mai eficiente. Ar însemna punerea în aplicare a ideii, vehiculate cu circa zece ani în urmă, de aeroport în sudul Capitalei, pe care să aterizeze curse charter. Ar însemna construirea sau modernizarea de şosele de acces rapide către facilitatea în cauză. Ar însemna, de ce nu, dezvoltarea de rute alternative de transport, cum ar fi calea ferată.

Apariţia proiectului dedicat dezvoltării regionale
Rămânerea proiectului de la Măgurele la stadiul de proiect socio-economic local ar reprezenta în ultimă instanţă un eşec, care pe termen lung poate genera multe regrete. În mod evident, dezvoltarea facilităţilor locale de tip ştiinţific, a unui parc tehnologic şi a mai multor afaceri de producţie pe baza rezultatelor cercetării ştiinţifice aplicate este un scop foarte important de atins. Numai că, în actualele condiţii economice globale, un asemenea pas de sine stătător, în absenţa unei strategii de dezvoltare la nivel regional, este insuficient.

Pentru ca Măgurele şi regiunea din jurul său să devină un pol ştiinţific cu adevărat de nivel mondial şi un nucleu socio-economic, ce poate genera dezvoltare şi inovare regională, este vitală crearea unei infrastructuri moderne şi transformarea inteligentă a zonei. În acest sens a prins viaţă proiectul Valea laserului-ţara luminilor (Laser valley – Land of lights), explică Adrian Curaj, Înaltul Reprezentant al Primului Ministru pentru ELI-NP:

„Proiectul Laser Valley – Land of Lights (LV-LoL) este despre valorificarea unicităţii științifice și tehnologice a infrastructurii pan-europene Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), despre valorificarea concentrării științifice, tehnologice și de talente deja existentă în orașul Măgurele, județul Ilfov, despre valorificarea localizării geografice, în vecinătatea de sud a Bucureștiului și aproape de Dunăre, despre crearea unui pol de creștere economică ca ecosistem regional de știință, inovare și antreprenoriat, despre un proiect de dezvoltare disruptivă (game changer) integrată, accelerator al transformării României (www.laservalley.ro). Astfel, LV-LoL vizează un intreg teritoriu, inclusiv Judeţul Giurgiu cu implicaţii importante şi pe axa de dezvoltare, transport şi mobilitate europeană reprezentată de Dunăre, cu aşteptări de asociere a acestuia la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), ca proiect flagship. Anii 2018, centenar, şi 2019 sunt oportunităţi şi provocări inclusiv pentru LV-LoL, proiectul find, prin unicitate, amploare, complexitate şi potenţial impact socio-economic unul dintre cele mai provocatoare ale României dupa 1989, cu siguranţă cel mai mare din punct de vedere al dezvoltării teritoriale inteligente. Succesul Laser Valley – Land of Lights depinde de succesul acţiunii statului ca stat antreprenorial, de parteneriatul public-public (administraţia locală-administraţia centrală), de parteneriatul public-privat şi de iniţiativele private, fiecare în parte şi toate la un loc. Asumarea politică şi comunicarea locală, naţională şi internationala sunt, de asemenea, factori determinanţi. Avem «Mina de aur, una ecologică», aşa cum a afirmat Primul Ministru, şi ţine de viziune, determinare şi acţiune valorificarea ei, astfel încât să genereze competitivitate şi bunăstare. După cum ELI-NP este un exemplu de continuitate, fiind asumat de toate guvernele ultimilor 10 ani, tot aşa sunt convins că Laser Valley – Land of Lights are deja destulă dinamică şi tracţiune şi va fi pe agenda oricărui guvern în următorii 10 ani, cel puţin”.

Iniţiative Laser Valley
O suită de acţiuni conjugate şi-au propus să dea forţă, valoare şi legitimitate acestui proiect.
Astfel, în 2015 s-a elaborat un document de viziune transformativă, broşura Laser Valley, p
rin care s-au identificat ingredientele necesare care pot determina o dezvoltare majoră, analizând ce este necesar pentru a avea ştiinţă la vârf, tehnologie performantă şi un spaţiu antreprenorial şi de trai atractiv. Au rezultat şase principii pentru dezvoltarea conceptului: Cercetare la frontieră; Educaţie prin ştiinţă; Antreprenoriat high-tech; Comunitate implicată; Mobilitate intermodală; Eco-locuire.

În 2016 s-a organizat un concurs internaţional de proiecte pentru ilustrarea viziunii Laser Valley: Un ecosistem de Cercetare dinamic şi deschis; Un nucleu al inovaţiei, al afacerilor şi al mobilităţii. Dincolo de frumuseţea ideilor rezultate, câştigul acestui demers a constat în înţelegerea unui teritoriu amplu la un alt nivel, care permite o amplasare şi o direcţionare mai bună a aspectelor legate de dezvoltare şi de creare de oportunităţi.