Revista si suplimente
MarketWatch
Inapoi Inainte

Laser Valley - Land of Lights: perspectiva Universităţilor partenere

14 Decembrie 2016



Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti (UAUIM) şi Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti (UTCB) sunt organizatorii Competiţiei internaţionale de idei Laser Valley - Land of Lights şi viitorii proiectanţi ai proiectului cu acelaşi nume. Prof. dr. arh. Marian Moiceanu, rectorul UAIUM, şi prof. dr. ing. Radu Văcăreanu, rectorul UTCB, subliniază în ce constă valoarea concursului de idei şi prezintă tototdata rolul pe care îl pot juca în edificarea proiectul Laser Valley, în dezvoltarea inteligentă şi durabilă a oraşului Măgurele şi a regiunii extinse.

Cum luminează Competiţia internaţională de idei procesul de evoluţie şi de materializare a proiectului Laser Valley?
Marian Moiceanu: Prin organizarea acestui concurs am încercat să descoperim viziunile şi aspiraţiile tinerilor legate de modul în care va fi integrată localitatea Măgurele în ecosistemul generat de proiectul ELI-NP. Plecând de la analiza locaţiei, întinsă pe o suprafaţă ce depăşeşte cu mult oraşul Măgurele, participanţii au încercat să găsească răspunsuri la câteva întrebări esenţiale: Ce se va întâmpla după ce va deveni funcţional cel mai puternic laser din lume? Ce impact poate avea această descoperire ştiinţifică extraordinară asupra dezvoltării teritoriului şi implicit asupra vieţii oamenilor? Concursul a luminat aceste întrebări prin răspunsurile oferite, care pot oferi soluţii viabile în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară. Cei care vor guverna Laser Valley vor putea fi inspiraţi de ideile din concursul de idei. Master plan-ul general al proiectului e bine să se bazeze, să ţină cont şi de idei care vin dintr-o competiţie internaţională.

În ce constă forţa şi frumuseţea viziunii de dezvoltare propusă de proiectul câştigător Sun Valley?


Radu Văcăreanu: Viziunea intitulată Sun Valley o consider extrem de generoasă pentru aplicarea ideilor noastre despre ceea ce ar trebui să fie un oraș inteligent din perspectiva inginerului constructor. Utilizarea energiei solare, extinderea infrastructurii de transport prin dezvoltarea unui canal navigabil către portul 1 Decembrie și a magistralei 6 de metrou către Măgurele, construirea unui nou campus, reprezintă o oportunitate uriașă pentru stimularea creativității inginerești a comunității științifice din UTCB.
Marian Moiceanu: Majoritatea proiectelor participante la competiţie sunt vizionare şi vin cu idei valoroase, nu doar cel câştigător. Altfel, s-ar putea crede că Sun Valley a avut cea mai bună idee, iar proiectul Laser Valley va materializa această soluţie.
Competitorii au plecat de la analiza realităţii: resursele existente, conectivitatea, relaţia cu oraşul Bucureşti şi cu alte zone etc. Au analizat unde se poate dezvolta industria, rezidenţialul, dar şi partea de loisir. Au cercetat în ce zone se pot dezvolta activităţi de cercetare ştiinţifică, educaţie şi învăţământ. Au fost de asemenea luate în discuţie şi modele deja consacrate de dezvoltare urbană. Abordările au fost însă diferite şi, chiar dacă la prima vedere par utopice, pot fi preluate şi adaptate de un viitor partiu urbanistic. În această perioadă, UAUIM lucrează împreună cu alte instituţii ale Statului pentru crearea unui astfel de partiu, care are un grad de fezabilitate mai ridicat decât cel al proiectelor participante la Concurs. Discrepanţa dintre realizarea tehnologică extraordinară oferită de ELI-NP şi modul în care s-a dezvoltat Măgurele merită să primească o rezolvare, integrand însă şi lucruri care merită reconsiderate, păstrate şi amplificate.

De ce este util, iminent ca Măgurele să devină un smart city, iar regiunea să beneficieze de o transformare urbană inteligentă?
Marian Moiceanu: Dezvoltarea urbanistică trebuie să ţină pasul cu cea ştiinţifică, generată de realizarea în Măgurele a celui mai puternic laser din lume. O estimare realistă arată că numărul persoanelor care vor munci, trăi, dezvolta afaceri sau vor vizita Măgurele va fi mult mai mare, iar problemele apărute în urma acestei creşteri trebuie să-şi găsească răspunsuri in partea celor implicaţi în actul edificării şi în cel al dezvoltării urbanistice. Răspunsul e bine să fie unul coerent, vizionar, pe termen lung şi să împace toate cerinţele şi interesele puse în joc.
Radu Văcăreanu: Proiectul ELI-NP, în afara valențelor sale științifice indubitabile, poziționează orașul Măgurele pe harta mondială a marilor centre de cercetare în fizica particulelor. Oportunitatea oferită României de acest proiect este similară cu cea pe care a avut-o Batavia (Illinois, USA) cu Fermi National Accelerator Laboratory (Fermilab), sau pe care ar fi putut să o aibă Waxahachie (Texas, USA), dacă proiectul Superconducting Super Collider (SSC) nu ar fi fost abandonat în 1993. Am menționat localități precum Batavia sau Waxahachie tocmai pentru a demonstra șansa extraordinară de dezvoltare a unei zone periurbane precum Măgurele, șansă pe care o oferă ELI-NP. Bineînțeles, pentru această zonă ne dorim o dezvoltare compatibilă cu cerințele actuale de sustenabilitate și bazată pe tehnologiile inteligente. Aceste deziderate se înscriu în conceptul cuprinzător de Smart City și este îmbucurător faptul că s-a pornit de la această premisă încă de la faza de concept de dezvoltare urbană. În concluzie, conceptul Laser Valley de dezvoltare urbană a zonei Măgurele trebuie să urmeze un parcurs care să conducă la un proiect de dezvoltare urbană și teritorială la înălțimea ștachetei impuse de ELI-NP.

Ce componente va putea acoperi Universitatea pe care o conduceţi pe parte de proiectare?
Marian Moiceanu: În cadrul UAUIM coexistă trei entităţi: Facultatea de Arhitectură, Facultatea de Urbanism şi Facultatea de Arhitectură de interior. Când ţii cont de dezvoltarea coerentă a unui oraş şi de o viziune pe termen lung ai nevoie de un proiect de dezvoltare urbanistică. La o scară mai mică, în oraş vor fi spaţii, clădiri unde oamenii vor trăi, distra şi odihni. În colaborare cu urbaniştii aici intervin cu soluţii arhitecţii. Calitatea spaţiilor publice create, impreuna cu cea a spaţiilor interioarte ale clădirilor, ambientul și atmosfera acestora, depind de ceea ce vor face arhitecţii, arhitecţii de interior şi designerii.
Radu Văcăreanu: UTCB s-a îmbarcat deja pentru această călătorie spre tărâmul Smart City, prin domeniile sale prioritare de competență (care nu sunt disjuncte și se înscriu în conceptul larg de sustenabilitate): (i) Orașul Inteligent, (ii) Eficiența energetică și (iii) Reziliența la dezastre.

Conceptul Laser Valley poate folosi creativitatea cadrelor didactice și de cercetare din UTCB. Orașul inteligent va îngloba componente definitorii pentru secolul XXI, și anume eficiența energetică și reziliența la dezastre. Building Information Modelling (BIM) este instrumentul pentru proiectarea integrată, realizarea și exploatarea mediului construit ce se va dezvolta în Laser Valley. Acolo totul poate fi așa cum ne imaginăm: clădiri cu consum de energie aproape zero (Near Zero Energy Buildings), infrastructură de transport, rețele de utilități și clădiri echipate cu sisteme de protecție pasive sau active la acțiunea cutremurelor de pământ, cu alte cuvinte, clădiri sustenabile și inteligente. Monitorizarea permanentă a stării de sănătate structurală a mediului construit și urmărirea on-line a condițiilor de confort din clădiri sunt concepte care pot fi operaționalizate și transferate către industrie de către cercetătorii noștri în cadrul conceptului Laser Valley.

În ultimii zeci de ani sectorul construcţiilor a fost privat de proiecte de anvergură, capabile să determine dezvoltare pe planuri multiple şi să stimuleze forţa creatoare a cercetătorilor din domeniu. Are acest proiect datele necesare pentru a aduce o nouă lumină în comunitatea inginerilor constructori?
Radu Văcăreanu: Cred cu tărie că astfel de proiecte reprezintă genul de provocări la care Universitatea Tehnică de Construcții trebuie să își dovedească viziunea și competența. Întotdeauna cercetarea a mers cu pași mai repezi față de proiectare, în special în domeniul construcțiilor, unde schimbările și soluțiile inovatoare trebuie să fie foarte atent cântărite, fiind vorba de posibile consecințe nefaste asupra siguranței cetățenilor. Dar, în acest caz, consider că există un capital de cunoaștere și experiență acumulat și validat, pregătit pentru a fi transferat către proiectare, execuție și exploatare. Mă refer în primul rând la reziliența la dezastre seismice, domeniu în care UTCB a acumulat o experiență formidabilă de la partenerii japonezi în cadrul Proiectului JICA de Cooperare Tehnică pentru Reducerea Riscului Seismic în România. Apoi, aduc în prim-plan eficiența energetică și confortul în clădiri, domenii în care cercetătorii noștri excelează. În acest context, sunt remarcabile succesele obținute de către studenții și cadrele didactice de la UTCB în cadrul competițiilor Solar Decathlon cu Casa Solară Prispa şi EFdeN. Acest puzzle de competenţe este completat de către colegii mei care se ocupă cu mare succes de infrastructura de transport pe apă și pe uscat.

Privind Laser Valley ca pe o construcţie, care credeţi că este elementul vital capabil să asigure reuşita sa?
Radu Văcăreanu: Este nevoie de o fundație solidă și de predictibilitate în abordare din partea „clientului”. Fundația solidă depinde de noi. Avem competențele, cunoștințele și mijloacele necesare pentru a face un proiect de succes. Predictibilitatea este independentă de noi. Observarea realității ne arată că aceste proiecte sunt similare cu un sistem dinamic neliniar, pentru care fluctuații foarte mici ale datelor de intrare (intenții, idei, căi, finanțare) produce variații foarte mari, impredicitbile, ale datelor de ieșire (proiectul în sine).
Marian Moiceanu: Proiectul este unul complex: ca dimensiuni, sub aspectul problematicii şi al desfăşurării în timp. În orice construcţie cel mai important lucru este să armonizezi, să coordonezi activităţile şi interesele actorilor principali în arta edificării: beneficiarul (Măgurele şi România), project manager-ul, proiectantul şi constructorul. Cel mai important lucru este respectarea direcţiilor generale de dezvoltare, trasate prin partiul urbanistic şi ulterior prin planul urbanistic general, de către toţi actorii implicaţi, în aşa fel încât să nu avem parte de discontinuităţi şi renunţări. Este nevoie de consens şi de susţinere politică pe termen lung.



Parerea ta conteaza:

(0/5, 0 voturi)

Lasa un comentariu



trimite